Deşi, iniţial, proiectul online Monitorul Preţurilor a fost anunţat că va fi disponibil din martie 2015, Consiliul Concurenţei a lansat www.monitorulpreturilor.info abia săptămâna trecută. Acesta a stârnit deja controverse, iar o parte dintre acestea le vom analiza şi noi în acest articol.
Proiectul Monitorul Preţurilor a fost gândit să creeze o platformă online care să afişeze săptămânal preţurile produselor care fac parte din coşul zilnic al populaţiei, obiectivele proiectului fiind pe de-o parte informarea consumatorilor care vor putea compara preţurile şi identifica magazinele de unde pot cumpăra alimentele de bază la cele mai mici preţuri, iar pe de altă parte scăderea prețurilor ca urmare a creşterii concurenţei între magazine.
Odată lansat, “Monitorul Preţurilor” este un proiect pilot, care, pentru început, este accesibil pentru Bucureşti şi Ilfov, oferind preţurile pentru 128 de produse (64 de categorii generice de produse, pentru fiecare dintre acestea, fiind disponibile două prețuri de produs individual: cel mai ieftin și cel mai bine vândut).
Platforma, gestionată de Consiliul Concurenţei, este realizată cu sprijinul Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC), al companiei de cercetări de piaţă Nielsen, al asociaţiei GS1 şi al retailerilor Mega Image, Lidl, Kaufland, Selgros, Carrefour, Penny, Profi. Retailerii Auchan şi cora sunt marii absenţi din monitorizarea adusă de Monitorul Preţurilor.
Ce nu este în regulă cu noul Monitor al Preţurilor?
Deşi lista de produse s-a vrut a fi una reprezentativă pentru coşul săptămânal de consum şi a fost stabilită împreună cu compania AC Nielsen România, pe baza expertizei acesteia în studierea pieţei, încă din start au apărut câteva neconcordanţe:
- comparaţie între două gramaje diferite
- comparaţie între calităţi diferite ale unor produse
- comparaţie între produse diferite
- comparaţie între coşuri cu un număr de produse diferite
- comparaţie între produsele din coşul unui hypermarket cu produsele din coşul unui supermarket sau discounter
Monitorul Preţurilor – Erori privind produsele din coş
Pentru coşul IEFTIN, regula comunicată către retaileri pentru alegerea produselor era că acestea pot avea până la +/- 20% variaţie faţă de gramajul etalon. De exemplu, am alcătuit un coş minim de 5 produse: apă minerală plată la 2L pet, apă minerală carbogazoasă 1,5L pet, fasole albă bob mic 1kg pungă, făina albă superioară „000” 1kg pungă hârtie şi crenvurşti piept de pui vrac/kg.
Astfel, produsul făina albă superioară 000 1KG nu poate fi comparat cu produsul făină 480 1kg, produs cu alte caracteristici şi mult mai ieftin. La fel, produsul crenvurşti piept pui vrac nu poate fi comparat cu crenvurşti pui Voinicel, produs mai ieftin deoarece nu specifică în denumire că ar contine piep pui ci doar Pui, prin urmare este un produs mult mai ieftin.
De asemenea, apa minerală carbogazoasă 1.5L nu se poate compara cu apa minerală carbogazoasă Craiul 2L pentru că nu respectă regula de încadrare în gramaj, +/-20% faţă de etalon, prin urmare litrajul maxim trebuie să fie 1.8L.
Un alt exemplu:
După cum se vede, produsul apă minerală plată 2L nu se poate compara cu San Terra apă de izvor necarbogazoasă 2L, produs cu alte caracteristici şi mult mai ieftin, iar apa minerală carbogazoasă 1.5L nu se poate compara cu San Terra apă de izvor 2L produs cu alte caracteristici şi mult mai ieftin. De asemenea, comparaţia nu respectă nici regula de încadrare în gramaj, +/-20% faţă de etalon.
Tot în aceleaşi exemple de mai sus există o eroare de comparaţie de preţ între fasole albă bob mic 1kg pungă cu un produs la 900g şi unul la 500g: fasole boabe 900g Malita de la Carrefour Băneasa şi Fasole albă bob mic Noe 500g de la Kaufland Crângaşi.
Monitorul Preţurilor – comparaţie eronată între produsele din coşul unui hypermarket cu produsele din coşul unui supermarket sau a unui discounter
Pe lângă faptul că din comparaţie lipseşte comerţul tradiţional, parte din piaţa de retail, o eroare care nouă ni se pare că s-a făcut este aceea prin care Monitorul Preţurilor compară produsele din coşurile magazinelor cu o largă sortimentaţie şi cu multe produse marcă proprie (hypermarket, cash & carry) cu cele ale magazinelor cu o sortimentţie restrânsă (supermarket, discounter).
Diferenţa de număr de articole comercializate pe aceste tipuri de produse ce pot face obiectul coşului monitorizate de platforma Monitorul Preţurilor este enormă: de la 1.500 – 2.000 de articole disponibile într-un supermarket sau discounter, la 30.000 – 40.000 de articole disponibile într-un hypermarket.
La o comparaţie de preţ de tipul „cel mai Ieftin”, un hypermarket poate introduce un articol marca proprie pe nivel de Prim Preţ, iar un supermarket de proximitate are doar articolul de Brand, în cel mai fericit caz. Diferenţa este categoric în favoarea celui care are marcă proprie în sortiment. În cazul în care un supermarket de proximitate nu are în sortiment articolul stabilit pentru comparaţie, coşul său va ieşi din top, iar rezultatul este că orice format mic de comerţ, indiferent cât de agresiv este în preţuri, nu va ajunge în top din cauza faptului că nu deţine anumite articole listate în sortimentaţie.
„Vreau să vedem exact care vor fi regulile etice, să nu fim arătaţi cu degetul că vom face publicitate unui retailer sau altul, iar în plus trebuie să dăm o garantie că informaţiile sunt corecte”, spunea Bogdan Chiriţoiu, Preşedintele Consiliului Concurenţei, într-un interviu pentru retail-FMCG.ro din luna martie 2015, când încă se lucra la proiect.
Se pare că retailerii au început deja să arate cu degetul pentru că promisiunile Consililui Concurenţei înainte de a lansa Monitorul Preţurilor au fost că va exista o perioada de timp de cca o săptămână în care trebuia să se facă corecţiile necesare referitoare la comparaţiile de produse, modul de structurare a informaţiei, produsele care alcătuiesc coşul şi modul de alcătuire al topului, iar apoi să se lanseze platforma în piaţă cu acces pentru consumatori. Acest lucru nu s-a întâmplat.
Chiar aceste comparaţii eronate au reprezentat una dintre temerile marilor retaileri în legătură cu proiectul Monitorul Preţurilor, alături de modificările dese de preţuri generate de dinamica preţurilor. Iată că doar la câteva zile de la lansare, Monitorul Preţurilor aduce aceste erori care, până la urmă, defavorizează retailerii şi nu ajută nici consumatorul.
În fiecare dimineaţă, puteți primi gratuit, direct pe adresa dvs de e-mail, cele mai proaspete ştiri din retailul alimentar şi din industria FMCG.
Abonaţi-vă la newsletterul zilnic gratuit.
Retailerii se grabesc sa actioneze, ca si cum (1) Toti consumatorii au dat buzna pe site, hai sa nu exageram, verificati cifrele de audienta; (2) Retailerii nu sunt Alba ca Zapada, au ei problemele lor cu afisarea preturilor la raft, stim toti ca traim intr-o lume imperfecta; (3) Este practic o versiune Beta si reactia ca si cum ar fi cine pe cine, pare de pe o pozitie de forta, nu de cooperare; (4) Chiar si asa, daca am presupune ca ar influenta, pana sa ajunga consumatorii sa isi dea print-uri cu preturile sa fuga din colt in colt al orasului, mai este mult. Cei din retail ca si dvs. stiu ca un astfel de instrument poate in 6 luni sau un an isi va face efectul, si foarte marginal.
In ce priveste comparabilitatea produselor, este vina retailului dar si a producatorilor ale caror produse le listeaza. Pentru ca retailul, prin merchandising-ul propriu, nu face diferenta intre produse. Cum poti pune un otet balsamic cu certificare europeana IGP linga un otet TIP balsamic? Sau in aceeasi sectiune de una retailul pune UNT din smantana cu UNTAR care este un sortiment nou, margarina cu unt? Sunt produse diferite. Dar retailul sustine aceasta confuzie. Sau sana si din lapte praf, in aceeasi sectiune cu sana din lapte. Sau branzeturi cu indicatii geografice in acelasi raft cu branzeturi industriale. Este normal sa se faca confuzie.