Brexit – adaptarea la un mediu în continuă schimbare, impactul său asupra economiei românești și ce reguli trebuie să urmezi, atât ca manager al unui business, cât și ca cetățean

La finalul anului 2020, Uniunea Europeană (UE) și Marea Britanie (UK) au semnat Acordul comercial și de cooperare, un document care a trasat noua modalitate de colaborare între societățile și cetățenii celor două teritorii. La aproape jumătate de an de la semnarea Acordului și la câțiva ani de când intențiile pentru Brexit au fost exprimate, mediul de afaceri este acum nevoit să treacă cu rapiditate prin etapele adaptării la noul context politic și economic, analizând și regândind, acolo unde este cazul, relațiile comerciale stabilite cu partenerii de afaceri din Marea Britanie.

brexit

Deși negocierile pentru ieșirea UK-ului din cadrul UE s-au desfășurat pe parcursul a mai bine de 3 ani, și cu toate că a existat o perioadă de tranziție în care fiecare stat membru UE a întreprins demersurile pentru adaptarea la noile condiții, intrarea în vigoare a Acordului la 1 ianuarie 2021 a marcat punctul de cotitură în privința evoluției relațiilor comerciale și economice dintre cele două emisfere.

Efectele intrării în vigoare a Acordului

Este bine cunoscut că, după această dată, UK a pierdut drepturile și obligațiile pe care le-a avut în calitate de stat membru al UE – în final, acest statut s-a tradus în faptul că acestuia nu i se mai aplică aceleași libertăți fundamentale ale apartenenței la UE (precum libera mișcare a bunurilor, persoanelor, dar și prevederi comune ale tratatelor și directivelor europene) – ori, cel puțin, fără condiții și prevederi suplimentare (spre exemplu, cand ne referim la mișcarea bunurilor și transferul acestora între cele două zone). Astfel, cu privire la aceste arii care guvernează relațiile economice și comerciale, au apărut noi provocări și aspecte de analizat, pentru ambele sensuri ale fluxurilor.

În acest context care prezintă variații semnificative în intervale scurte de timp, societățile trebuie să țină pasul cu numeroasele noutăți legislative care au rupt ritmul obișnuit în care își desfășurau activitățile. De aceea, am lansat în cadrul grupului Mazars un instrument numit Brexit Radar – care este gratuit și menit să îndrume societățile în evaluarea implicațiilor Brexit-ului asupra afacerilor pe care le derulează și a obligațiilor pe care vor trebui să le îndeplinească suplimentar.”, a menționat Edwin Warmerdam, Partener, Head of Tax, Mazars România.

Impactul Brexit asupra economiei și companiilor românești

Pentru economia românească, noul statut al UK-ului – acum un stat terț în relație cu statele membre UE – se reflectă și va continua să aibă implicații în special în gradul de interes și rentabilitate al investițiilor. Acum, fluxurile de bunuri și servicii, mobilitatea persoanelor, dar și fluxurile de capital trebuie privite printr-o nouă optică – fapte care s-au intercalat și cu restricțiile generate de pandemia de COVID-19. Vorbim, în cele din urmă, despre o schimbare majoră, în condițiile în care societățile din UK nu mai sunt considerate ca fiind participante la piața unică a UE și beneficiare a liberei circulații a persoanelor, mărfurilor și serviciilor.

Urmare a Acordului, UK și UE și-au asumat obligația de a garanta faptul că furnizorii de servicii sau investitorii resortisanți ai ambelor jurisdicții semnatare (inclusiv cei din România) vor fi tratați la fel de favorabil ca cei locali, beneficiind, în același timp, de un tratament mai favorabil decât cel acordat în mod obișnuit celor din țări terțe. Acest lucru nu înseamnă că, în contextul Brexit-ului, societățile din România nu vor fi nevoite să depună eforturi suplimentare pentru a înțelege și a respecta noile obligații de ordin administrativ, procedural sau de conformare – ce se vor materializa în costuri suplimentare pentru acestea.

Perioada tranziției post-Brexit

În orice caz, pentru jucătorii pieței locale, perioada tranziției post-Brexit a reprezentat o oportunitate de a analiza modelul de afaceri practicat până la 1 ianuarie 2021, precum și fezabilitatea ori rentabilitatea lui, privind acum către orizonturi de timp viitoare. Astfel că, în continuare, societățile vor reevalua dacă structurile de investiții vor mai putea funcționa ca în trecut sau dacă sunt necesare îmbunătățiri, luând în considerare totodată și limitările resimțite în contextul pandemiei.

Marea Britanie va trata, de asemenea, companiile și cetățenii UE pe baza acordurilor semnate. Va exista un interes mai mare din partea cetățenilor UE rezidenți în Marea Britanie, care vor căuta să își exploateze rezidența în Marea Britanie în beneficiul UE și să deschidă posibile legături comerciale. Cetățenii britanici rezidenți în UE vor trebui ei înșiși să se asigure că vor beneficia în continuare de rezidența lor în UE. Acest lucru poate dura o perioadă până când procedurile corecte vor fi puse în aplicare, însă nu vor pune o povară mai mare asupra cetățenilor britanici rezidenți în UE.”, a menționat Nicholas Hammond, membru și fost director al Camerei de Comerț Româno – Britanice (BRCC).

Schimbări fiscale post-Brexit

Una dintre cele mai mari provocări pentru mediul de afaceri românesc este, cu siguranță, urmărirea aproape în timp real a modificărilor legislative pe care le-a adus Brexit-ul, inclusiv din perspectiva fiscală.

După 1 ianuarie 2021, o serie de implicații și modificări fiscale au survenit în ceea ce privește relațiile și tranzacțiile cu UK-ul, dintre care amintim, mai jos, pe cele mai semnificative.

În primul rând, în privința impozitelor indirecte, la nivelul UK-ului nu mai sunt aplicabile prevederile comune ale regimului din sfera TVA, accizelor sau formalităților vamale – UK-ul având în acest moment statutul unui stat terț în relația cu statele membre ale Uniunii.

Impozitele indirecte

În domeniul impozitelor indirecte, observăm implicații importante pentru livrările de bunuri și servicii, întrucât coordonatele relevante din prisma taxei pe valoarea adăugată (TVA), a taxelor vamale și a accizelor s-au schimbat. Spre exemplu, o livrare de bunuri către UK are acum natura unui export, fapt ce aduce după sine necesitatea reanalizării implicațiilor în sfera TVA. De asemenea, apar efecte imediate, atât pentru cererile transfrontaliere de rambursare a TVA, cât și pentru livrările de bunuri și prestările de servicii către consumatori persoane neimpozabile (B2C).

În zona impozitelor directe, printre cele mai importante schimbări sunt cele care fac referire la imposibilitatea beneficierii în continuare de scutirea pentru impozitele cu reținere la sursă aplicabile fluxurilor de dividende, dobânzi și redevențe primite din România de o societate rezidentă în Marea Britanie, în baza Directivelor UE transpuse și în legislația românească.

Totodată, menționăm că și prevederile mai favorabile ale Directivelor europene cu impact asupra altor subiecte fiscale pentru impozitarea directă (e.g. regimul comun aplicabil în cazul reorganizărilor transfrontaliere între state UE) nu mai sunt, de asemenea, aplicabile. În acest context, este de la sine înțeles că deciziile investiționale între România și UK vor trebui gândite și planificate și din perspectiva impozitelor directe.”, a menționat Andreea Ignătescu, Tax Manager, Mazars România.

Impactul Brexit-ului asupra cetățenilor români

Unul dintre aspectele controversate ale Brexit-ului este opțiunea UK-ului de a nu mai permite libera circulație a cetățenilor Uniunii Europene către teritoriul său. În perioada post-Brexit, toate deplasările persoanelor fizice către UK, dar și din UK spre România, vor trebui analizate atent din prisma scopului călătoriei, duratei și condițiilor necesare a fi îndeplinite.

Spre exemplu, în ceea ce-i privește pe cetățenii români care doresc să călătorească în UK, aceștia vor beneficia, în continuare, de dreptul la vizite pe termen scurt (până la 90 de zile în orice perioadă de 180 de zile). Aceleași reguli se aplică și cetățenilor britanici care vor să intre în România ca turiști, fiind necesară îndeplinirea unor condiții suplimentare doar pentru șederi care depășesc 90 de zile. Pentru aceștia, recomandarea autorităților competente este ca, în orice caz, să dețină un pașaport care să fie valabil pentru cel puțin încă 6 luni ulterior intrării în unul dintre statele membre UE.

Pe de altă parte, pentru cei care doresc relocarea în UK (fie pentru studii, fie pentru a munci acolo), acest proces a devenit unul mai laborios, fiind condiționat de îndeplinirea mai multor criterii aplicabile imigranților, stabilite prin legislația internă a UK-ului.

Accesul pe piața muncii

Dacă ne referim la accesul pe piața muncii al unui cetățean român, deși era de dorit ca sistemul de recrutare pentru companiile din Marea Britanie să se fi simplificat, în fapt au fost introduse noi condiții pentru a putea accesa un loc de muncă. Mai exact, eligibilitatea pentru accesul pe piața muncii se va acorda doar în urma unor teste și a unui punctaj minim de obținut de către candidat. Totodată, angajatorii din Marea Britanie se vor gândi de două ori înainte să dea startul recrutării în țările UE, date fiind noile cerințe privind demonstrarea detaliată a faptului că angajarea unui cetățean dintr-un stat al Uniunii nu s-a făcut în mod aleatoriu și în detrimentul forței de muncă locale.”, a menționat Alexandru Rotariu, Tax Consultant, Mazars România.

În același timp, nici deplasările în interes de afaceri între UE și UK nu vor mai fi la fel de facile ca în perioada tranziției, de exemplu. De un regim mai permisiv beneficiază însă detașările de personal în cadrul aceleiași companii care are sedii în mai multe țări, printre care și în UK.

Asistență medicală

Amintim însă că cetățenii români aflați temporar în UK (ca studenți, turiști ori aflați în vizite de afaceri) vor putea beneficia de asistența medicală necesară în baza cardului european de asigurare de sănătate. În ipoteza unor șederi mai lungi, legislația din Marea Britanie impune cerințe suplimentare, precum suprataxa pentru asistență medicală drept condiție pentru emiterea vizei de intrare și ședere pe teritoriul UK pentru mai mult de șase luni. Cu probleme similare se vor confrunta și cetățenii britanici care locuiesc în țările UE, în ceea ce privește asistența medicală.

Dincolo de toate aceste aspecte tehnice, discuția se rezumă la cum vor resimți companiile și persoanele fizice din România, deopotrivă, toate aceste efecte care se suprapun și sunt interconectate. Pe de o parte, societățile doresc cel puțin să își păstreze profitabilitatea pe care o atinseseră înainte de Brexit; pe de altă parte, cetățenii care urmăreau relocarea în UK, indiferent de motiv, se lovesc acum de bariere care le fac mai dificilă atingerea acestor scopuri în plan personal, dar nu și imposibilă.

Dacă în prezent ne aflăm în plin proces de prefaceri legislative și comerciale, odată cu stabilirea detaliilor pe care și experiența practică va cere ca acestea să fie analizate, vor apărea și decontările necesare ale informației, iar relațiile comerciale vor deveni mai previzibile și mai sustenabile, așa cum sunt cele întreținute, în prezent, cu alte țări terțe.


Întregul conținut al site-ului www.retail-FMCG.ro este proprietatea S.C. Retail FMCG Media S.R.L. și este protejat de legea dreptului de autor, neputând fi preluat, copiat parțial sau integral sau folosit pentru crearea de articole derivate, fără acordul expres scris în prealabil al proprietarului. Folosirea în alt scop decât cel personal sau non-comercial este strict interzisă.

Fii primul care află cele mai proaspete ştiri din #retail-ul alimentar, industria #FMCG#eCommerce#FoodService și #servicii dedicate retailului, știri pe care le vei putea primi gratuit, direct pe adresa ta de e-mail,

Abonează-te la newsletterul zilnic gratuit.

Publicația retail-FMCG.ro reprezintă platforma ideală pentru a vă promova produsele sau serviciile. Mai multe detalii, AICI.

retail-FMCG.ro a lansat platforma online B2B Meetings, locul de întâlnire al cererii cu oferta de servicii pentru retail. B2B Meetings conectează companiile de retail cu potențialii furnizori de servicii pentru retail

Înregistrare

2performant.com

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *