Directiva UE 2019/633 privind practicile comerciale neloiale dintre întreprinderi, în cadrul lanțului de aprovizionare agricol și alimentar, a fost transpusă în România în proiectul de lege L49/2021, un proiect modificat substanțial de Parlament, care dacă va fi adoptat în această formă, va schimba o mare parte din comerțul local și va afecta producătorii locali. Astfel, deși directiva UE a fost gândită să vină în sprijinul producătorilor locali, unele completări transpuse în legea aflată în lucru în Parlamentul României vor aduce exact contrariul: va îngreuna sau chiar va face imposibilă relația retailer – furnizor local. Iată câteva dintre modificări și consecințele acestora:
Credit foto: Shutterstock
Context
Directiva UE își propunea să aducă o transparență suplimentară contractelor încheiate între operatorii economici care desfășoară activități economice pe piața unică europeană, în cadrul lanțului de aprovizionare agricol și alimentar, cu focus pe relația retaileri alimentari – furnizorii locali.
Directiva UE, una echilibrată în exprimare și în intenție, a plecat de la îngrijorarea că marile lanțuri de magazine ar impune furnizorilor anumite condiții comerciale oneroase, iar aceasta a fost primită pozitiv de mai toate organismele locale.
Însă această directivă a suferit modificări și completări pe repede – înainte în Parlamentul României, transpusă în inițiativa legislativă L49/2021, care a fost deja adoptată în Senatul României, pe data de 26 aprilie 2021, după care a fost trimisă la Camera Deputaților pentru dezbatere, unde se află în acest moment, și este foarte aproape de adoptare.
Aici se poate citi conținutul Directivei UE 2019/633
Aici se poate citi Legea L49 din 2021 privind practicile comerciale neloiale dintre întreprinderi în cadrul lanțului de aprovizionare agricol și alimentar
Astfel, deși directiva UE a fost gândită să vină în sprijinul producătorilor locali, unele completări transpuse în legea aflată în lucru în Parlamentul României vor aduce exact contrariul: va îngreuna sau chiar va face imposibilă relația retailer – furnizor local.
Iată câteva dintre modificări și consecințele acestora:
⛔️ Orice promoție făcută de către un retailer va fi suportată doar de către retailer
Ce spune directiva UE:
Una dintre prevederile directivei UE spune că dacă un retailer dorește să facă o promoție, nu poate obliga furnizorul local să suporte costul pentru acea promoție, ceea ce este foarte corect și previne un abuz. Astfel, costul promoției poate fi negociat și agreat de către retailer cu furnizorul, printr-o înțelegere comercială, sau este asumat integral de către retailer.
Ce spune textul legii în curs de adoptare la noi:
Orice promoție făcută de către un retailer va fi suportată doar de către retailer, căruia i se interzice să primească vreun discount de la furnizorul local pentru desfășurarea acelei promoții.
Consecințe directe:
- Retailerii nu vor mai face promoții pentru că nu vor mai fi stimulați să investească în brandurile furnizorilor. Până la urmă, vorbim de o relație comercială între două companii private.
- Astfel, dacă această lege se va promulga în această formă, direcția pe termen mediu-lung este ca retailerii să investească și să se axeze mai mult pe brandurile proprii.
- Asta va duce la o creștere a ponderii de branduri proprii ale retailerilor, iar achizițiile de produse de la furnizorii locali se vor diminua și vor favoriza achizițiile externe, pentru că se știe că prețurile de producție sunt mult mai competitive în unele țări din UE.
Pe aceeasi temă, iată declarația lui Gabriel Biriș, unul dintre cei mai importanți experți fiscali din țară, de AICI.
„…retailerii vor produce produsele vândute sub branduri proprii la producătorii care nu vor mai avea unde să își vândă propriile branduri în lipsa unor servicii de promovare corespunzătoare. Cum își vor selecta fabricile în care își vor produce brandurile proprii? Evident, nefiind vorba de produse sofisticate, vor alege pe cel care îi oferă prețul cel mai mic – mai ales că și cantitățile comandate vor fi semnificative.
Iar aici, din păcate, producătorii români pur și simplu nu pot face față concurenților lor din Polonia, Ungaria, unde producătorii sunt mai degrabă ultra-specializați, nu generaliști precum imensa majoritate a producătorilor români. Specializarea deja existentă acolo, plus o birocrație mult mai eficientă în sprijinul producătorilor locali, plus finanțări mai ieftine, plus altele asemenea vor duce inevitabil la scăderea ponderii brandurilor locale pe rafturile retailerilor din România”.
Ca un context, în România, ponderea brandurilor proprii este de sub 20%, față de o pondere de 50 – 60% în multe dintre țările UE. Dacă retailul modern din România ar trece la o pondere a brandurilor proprii de la 20% la 50%, atunci „spațiul la raft” pentru brandurile locale s-ar diminua considerabil.
⛔️ Eliminarea rabaturilor, remizelor și risturnelor
Ce reprezintă rabatul, remiza și risturnul? Definiții conform codului fiscal
Rabatul reprezintă reducerea practicată în mod excepțional asupra prețului de vânzare convenit anterior între furnizor și retailer, în cazul nostru. Rabatul acoperă, în general, unele defecte de calitate a bunurilor comercializate, față de clauzele prevăzute în contract.
Remiza este o reducere de preț practicată în mod excepțional, țînându-se cont de volumul vânzărilor realizat de cumpărător (retailer). Remiza reprezintă, în general, un procent aplicat asupra prețului de vânzare. Acest procent este prevăzut în ofertă sau rezultă din negocierea dintre furnizor și retailer.
Risturnul reprezintă o reducere de preț calculată asupra ansamblului operațiilor efectuate cu același cumpărător (Retailer) pe o perioadă determinată.
Proiectul de lege 49/2021 impune renunțarea la aceste rabaturi, remize și risturne, textul legii spunând că: „Următoarele practici comerciale neloiale sunt interzise cumpărătorului (retailerului): să solicite reduceri financiare și comerciale sub formă de rabaturi, remize și risturne pentru produse agricole și/sau alimentare.”
Conform principiului libertăţii de a contracta precum şi împrejurării că reducerile comerciale sunt operaţiuni permise conform legislaţiei în vigoare, interzicerea acestora crează un tratament discriminatoriu faţă de alte industrii şi chiar în interiorul aceleaşi industrii, dat fiind că proiectul de lege se referă doar la produsele agricole şi/sau alimentare.
Important: directiva UE nu include prevederi în acest sens.
Consecințe directe:
- Această măsură ar avea ca efect o relație comercială retailer alimentar – furnizor local bazată pe prețuri nete de achiziție, ceea ce va duce la un potențial război al prețurilor în piața de retail, o piață ordonată la ora actuală din acest punct de vedere
- Singura variantă pentru a evita acest război al prețurilor este ca retailerii să-și creeze și să-și dezvolte o sortimentație proprie, bazată pe branduri proprii, branduri pe care ceilalți competitori nu le au în sortimentație și cu care nu se pot compara din punct de vedere preț
- Astfel, această prevedere va duce la regândirea strategiei de business a retailerilor și va avea, din nou, aceeași consecință: dezvoltarea într-o mai mare măsură a produselor marcă proprie.
⛔️ Lanțul alimentar scurt
Legea L49/ 2021 readuce în discuție lanțul alimentar scurt, stabilit însă tot arbitrar, la 250 de kilometri, astfel că producătorii agricoli nu vor mai putea beneficia de oportunitatea încheierii unui contract comercial cu comercianții aflați în afara acestei zone.
Lanț scurt de aprovizionare în context de piață locală, reprezintă lanțul de aprovizionare de la producție și până la comercializare. Legea va impune îndeplinirea a două condiții cumulative: un număr de maximum 3 operatori economici amplasați într-un areal geografic de 250 km de la locul de producției.
Important: directiva UE nu include prevederi în acest sens.
Consecințe directe:
Introducerea acestei condiții este de natură a aduce atingere dispoziţiilor privind libera circulaţie a mărfurilor și îngrădește libertatea părților de a face contracte comerciale
⛔️ Retailerii nu mai pot refuza listarea unor furnizori locali
Pentru evitarea apariției unor practici comerciale neloiale, indiferent de momentul intervenirii acestora în lanțul de aprovizionare agricol și alimentar, proiectul de lege 49/2021 interzice cumpăratorului (retailerului):
- să refuze listarea unui produs agricol și/sau alimentar înregistrat pe scheme de calitate naționale și/sau europene, ofertat de către un furnizor din lanțul scurt de aprovizionare în context de piață locală pe motivul lipsei volumelor și a sezonalității acestuia.
Important: directiva UE nu include prevederi în acest sens.
Consecințe directe:
- Introducerea acestei condiții este de natură a aduce atingere dispoziţiilor privind libera circulaţie a mărfurilor și îngrădește libertatea părților de a face contracte comerciale.
- În mod suplimentar, instituie în sarcina cumpărătorilor (retailerilor) obligația ingrată de a nu putea refuza listarea produselor unui furnizor local pe motivul lipsei volumelor și a sezonalității acestuia.
⛔️ Legea impune aplicarea celor de mai sus în termen de doar 6 luni
Ce spune directiva UE:
Acordurile de furnizare încheiate înainte de data publicării actelor de transpunere a prezenței directive trebuie să devină conforme cu prezența directivă în termen de 12 luni de la data publicării.
Ce spune textul legii în curs de adoptare la noi:
Prezența lege se aplică contractelor comerciale încheiate după data intrării acesteia în vigoare, iar pentru cele încheiate anterior, părțile au obligația punerii lor în acord cu prevederile prezentei legi, în termen de 6 luni de la data aplicării legii.
Concluzii: o lege care vrea să ajute producătorii români, dar le face mai mult rău decât bine
Directiva UE reglementează fără să intervină în libertatea părților de a încheia contracte comerciale, în schimb modificările și completările aduse de proiectul de lege 49/ 2021 îngrădesc aceste libertăți fundamentale și în plus crează un tratament discriminatoriu faţă de alte industrii şi chiar în interiorul aceleaşi industrii, dat fiind că proiectul de lege se referă doar la produsele agricole şi/sau alimentare.
Articole pe aceeași temă:
AMRCR (Asociația Marilor Rețele Comerciale din România): https://www.retail-fmcg.ro/retail/amrcr-transpunerea-directivei-ue.html
Gabriel Biriș: https://cursdeguvernare.ro/gabriel-biris-unde-dai-si-unde-crapa-sau-despre-nationalism-autodistructiv.html
Întregul conținut al site-ului www.retail-FMCG.ro este proprietatea S.C. Retail FMCG Media S.R.L. și este protejat de legea dreptului de autor, neputând fi preluat, copiat parțial sau integral sau folosit pentru crearea de articole derivate, fără acordul expres scris în prealabil al proprietarului. Folosirea în alt scop decât cel personal sau non-comercial este strict interzisă.
Fii primul care află cele mai proaspete ştiri din #retail-ul alimentar, industria #FMCG, #eCommerce, #FoodService și #servicii dedicate retailului, știri pe care le vei putea primi gratuit, direct pe adresa ta de e-mail,
Abonează-te gratuit la newsletter
Publicația retail-FMCG.ro reprezintă platforma ideală pentru a vă promova produsele sau serviciile. Mai multe detalii, AICI.
retail-FMCG.ro a lansat platforma online B2B Meetings, locul de întâlnire al cererii cu oferta de echipamente, tehnologii și servicii pentru retail. B2B Meetings conectează companiile de retail cu potențialii furnizori de servicii pentru retail
Înregistrare
