România a reuşit să planteze 35.000 de hectare cu viţă de vie prin programul de reconversie, cel mai mare ritm de reconversie din UE, fiind, poate, singura ţară care a reuşit să absoarbă în totalitate cele 42 de milioane de euro alocate anual, după integrarea în UE.
Sectorul viti-vinicol din România a atras peste 500 de milioane de euro în ultimii 10-12 ani, fiind unul dintre cele mai perfomante sectoare din agricultură. Aproape toate societăţile viticole din România cu prezenţă pe piaţa comunitară au plantaţii noi, cu soiuri autohtone de bună calitate.
În prezent, România se află în top 5 la nivel european din punct de vedere al suprafeţei cultivate cu viţă de vie, cu cele peste 200.000 de hectare, şi pe locul 6 în UE din punct de vedere al producţiei.
„România se află în top 5 la nivel european din punct de vedere al suprafeţei şi în top 6 ca producţie. Suntem o ţară viticolă importantă cu o suprafaţă totală de aproape 200.000 de hectare chiar dacă structura nu este chiar cea mai fericită pentru că avem suprafeţe mici, cu mulţi interspecifici în patrimoniul viticol. În timp toate se vor aşeza şi cred că vom putea ocupa locul 5 în ceea ce priveşte producţia de vinuri de calitate, ca procent. Vinul reprezintă la ora actuală un brand naţional şi cred că ar trebui să aibă pe pecetea naţională un mănunchi de spice de grâu şi o carafă de vin sau un coş de struguri”, a declarat Cornel Dicu, director în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.
Consumul de vin
În ceea ce priveşte consumul de vin în România, acesta a înregistrat o creştere de la 24 la 27 de litri de vin în ultimii cinci ani, însă a rămas un consum social.
„Datele pe care le avem arată, în privinţa consumului, că a crescut în ultimii 5 ani de la 24 litri la 27 litri pe cap de locuitor, deşi cred că este ceva mai mare. Pentru că nu putem avea o evaluare corectă a producţiei obţinute an de an în condiţiile în care 50% provine din gospodăriile populaţiei. În România, există încă un consum social nu întreaga populaţie care adoră vinul îşi permite să cumpere de la hipermarket, există şi tradiţie şi obiceiul de consuma vin de buturugă sau de căpşunică pentru că este şi mai ieftin.
Ornamente şi articole de Crăciun
Nu este o caracteristică principală creşterea cantitativă ci aceea calitativă. Vă dau un exemplu: cel mai mare consum de vin este în Luxemburg, dublu faţă de Franţa. De ce? Pentru că aici este foarte dezvoltat turismul, este o ţară cu impozite mici cu trafic foarte mare, dar nu înseamnă că la ei consumul de cap de locuitor este mai mare decât în Franţa, dar se cumpără foarte mult din Luxemburg. România şi orice popor trebuie să îşi educe consumatorul pentru a consuma vin, nu este o băutură mai sănătoasă şi mai curată dintre băuturi. Nu există ţară cu producţie vitivinicolă care să nu lege turismul de vin, ele merg în paralel”, a comentat Dicu.
Pentru anul 2015, estimările actuale arată că va fi o producţie bună de vin atât cantitativ cât şi calitativ, pentru că seceta a favorizat calitatea, iar ploile din iunie au permis o bună vegetaţie.
Potrivit primelor estimări cu privire la producţia din 2015, Italia ar urma să înregistreze în acest an o producţie de 48,8 milioane hectolitri, devansând Franţa (47,6 milioane hectolitri) şi Spania (36,6 milioane hectolitri). Urmează Germania cu 8,7 milioane hectolitri, Portugalia cu 6,7 milioane hectolitri şi România cu o producţie totală de 4,069 milioane de hectolitri, în creştere cu 6,1% comparativ cu cea de anul trecut.
Sursa: Agerpres
În fiecare dimineaţă puteți primi gratuit, direct pe adresa dvs de e-mail, cele mai proaspete ştiri din retailul alimentar şi din industria FMCG.
Abonaţi-vă la newsletterul zilnic gratuit.
