Categoria de legume și fructe – neajunsuri și provocări aduse de Legea 321

Una dinte categoriile de produse ce fac obiectul modificărilor Legii 321 şi care aduc, poate, cea mai mare problematică în piaţă odată cu aplicarea acestora, o reprezintă categoria de legume şi fructe.

legume si fructeReamintim că principala modificare a Legii 321 obligă „comercianții persoane juridice autorizate să desfășoare activități de comercializare pentru produse alimentare – din categoriile: carne, ouă, legume şi fructe, miere de albine, produse lactate şi de panificaţie – să achiziționeze aceste produse în proporție de cel puțin 51% corespunzător fiecărei categorii, provenite din lanțul alimentar scurt.” 

Credit Foto: shutterstock.com

AICI se poate parcurge, în întregime, documentul aprobat de Camera Deputaţilor, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, ce urmează a se dezbate în plen, în curând.

Cele 3 elemente centrale pe care Legea 321 şi modificările acesteia le vizează, alături de efectele produse, sunt:

  • anularea taxelor de raft (efect – creşterea inflaţiei)
  • un termen de plată mai scurt pentru produsele fresh (efect – imposibilitatea producătorilor mici să-şi vândă produsele)
  • produse româneşti în proporţie de 51% prin aplicarea lanţului scurt de aprovizionare (efect – importuri noi cu afectarea producătorilor locali)

De fapt, fiecare dintre aceste prevederi principale ale Legii menite să susţină produsele made in Romania se vor întoarce, până la urmă, împotriva producătorilor români, cei care ar trebui protejaţi şi, nu în ultimul rând, împotriva consumatorului.

În categoria legume şi fructe, din datele noastre ce privesc actuala capacitate de producţie, mai mult de 20% din consum nu poate fi livrat în retailul modern din România, un procent situat la jumătate din ceea ce legea va impune (51%).

Certitudinea este că nu există ofertă locală in categoria legume şi fructe pentru a acoperi toată cererea. În consecinţă, retailerii – pentru că aceştia sunt vizaţi de lege – vor fi nevoiţi să accepte noile condiţii comerciale ale producătorilor, respectând totodată procentele de 51% de produse româneşti şi 49% produse de import impuse de lege.

În concluzie, retailerii îşi vor face volumele în zona produselor de import, iar la produsele locale nu vor exista la fel de multe coduri de bare, sortimentaţia la raft restrângându-se considerabil, limitând, astfel, posibilitatea consumatorului de a alege, ceea ce este împotriva liberei concurenţe.

În plus, în acest context în care producătorul local îşi impune condiţiile comerciale, produsele româneşti vor deveni produse scumpe, vor avea un rulaj comercial mic, iar producătorii nu vor ajunge să-şi vândă toată marfa. Legea trebuia, de fapt, să protejeze producătorii locali dar, până la urmă, le va aduce numai greutăţi, poate chiar dispariţia.

Ce spune producătorul local?

Pentru a cântări mai bine modul în care prevederile de mai sus se pot aplica la realitatea din teren, am stat de vorbă cu doi producători locali de legume şi fructe, furnizori ai retailului modern, în cea mai mare proporţie.

Primul dintre aceştia, SC BioPlant SRL, este un producător de legume şi fructe din Arad, societate care deţine o seră modernă de legume şi o plantaţie intensivă de căpşuni, furnizor local (în judeţul Arad) al retailului modern.

Am stat de vorbă cu Dl. Ioan Horga, proprietarul SC BioPlant SRL care în debut ne-a spus că „este foarte bine ca fermierul şi retailerul să se aşeze la o masă a dialogului tehnic şi comercial căutând de a găsi soluţii comune.”

În legătură cu procentul de 51% din producţia locală de legume şi fructe ce poate fi livrat în retailul modern şi cât de real este acesta, impus de legea 321, Dl Horga ne-a spus:

„O mare cantitate din producţia locală de legume şi fructe produsă în anul 2016 poate fi colectată şi livrată către retailerul modern găsinduse totodată soluţii pentru centrele de colectare şi ambalajele necesare unui comerţ modern. Procentul de 51% este o provocare care va trebui impulsioneze producţia locală rezolvând astfel două probleme economice atât în satul românesc cât şi în oraşe unde locuitorii sau cetăţenii nu consumă cu plăcere produsele din import.” 

Chiar dacă nu a vehiculat o cifră reală a acestui procent, înţelegem că 51% este o provocare şi o ţintă greu de atins, în condiţiile actualei producţii, iar lipsurile de ordin logistic pentru colectare, sortare, ambalare reprezintăm în continuare, o mare problemă.

În ceea ce priveşte lanţul scurt de aprovizionare, inclusiv pe filiere apropiate geografic precum Bulgaria, Ungaria, Polonia, Ucraina, ce va duce la creşterea importurilor, producătorul arădean spune că „dacă importurile vor creşte vor fi fericiţi fermierii din ţările învecinate. fi de acord importăm produse care nu pot fi cultivate în ţară noastră dar importăm totul sub acest slogan lanţ scurt cred este o greşeală care trebuie revizuită.”

Fară să precizeze procentul exact al vânzărilor către marile reţele de magazine, producătorul din Arad spune despre acestea: „Am dialogat constructiv cu marile reţele şi cred doar pe formula consacrată în Europa de dialog tehnic pentru fiecare produs în parte, un exemplu, cu un cultivator de roşii nu poţi dialoga acelaşi subiect ca şi cu un cultivator de prune, se pot găsi soluţii de programare a producţiei şi de soluţionare a acestor paradoxuri în care ne aflăm ambele tabere.”

După cum se ştie, ternenul de plată la produsele fresh va fi de maxim 7 zile, conform altei prevederi ale legii 321. După aplicarea acestei prevederi, pentru a nu fi amendaţi şi chiar suspendaţi din activitate, retailerii vor fi oblgati lucreze doar cu furnizorii care au sistemul informatic integrat cu cele ale retailerilor.

În acest context, Dl Horga spune că: „Plata la 7 zile este foarte bună pentru fermieri dar îl exclude pe fermierul mic care cultivă 2.000 mp de solar, care produce un produs de înaltă calitate lucrând o suprafaţă mică şi care va avea un obstacol în acest sistem informatic integrat creînduse o barieră de colaborare. Propunem un dialog pentru fiecare tip de producător separat. Noi suntem organizaţi sub formă de Societate Comercială şi acest sistem ne avantajează.”

E o observaţie importantă venită din partea unui producător care este deja într-o capacitate de producţie şi de livrare, spre deosebire de mulţi alţi producători care, în aceste condiţii, nu vor mai avea unde să-şi desfacă marfa.

Aşadar readucem în prim-plan una dintre cele mai bune soluţii pentru a susţine producătorii locali, una win-win în raport cu retailerii, şi anume crearea de structuri care să intermedieze procesul comercial şi logistic cu retailerii, structuri care să rezulte din asocierea si cooperarea mai multor producători locali pentru a deveni parteneri permanenţi ai retailerului modern.

Al doilea producător local cu care am dialogat pe acest subiect este Brateşleg Grup din Galaţi, unul dintre cei mai mari producători locali de ceapă și morcovi, furnizor important pentru retailul alimentar din România. Brateşleg Grup funcționează din anul 2008 ca un grup de producători, recunoscut de către Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale.

Grupul deţine o suprafaţă de cca 1.500 de hectare, în zona Bădălan, din apropierea muncipiului Galaţi, situată între Lacul Brateş, râul Prut şi drumul european ce leagă municipiul Galaţi de Vama Galaţi – Giurgiuleşti, unde există un puternic bazin legumicol.

Grupul Brateşleg a accesat prin programele SAPARD şi FEDAR un număr de şase proiecte pentru modernizarea exploataţiilor legumicole. În anul 2009, s-a pus în funcţiune o linie de condiţionat legume complet automatizată, s-au achiziţionat utilaje şi echipamente pentru recoltat ceapă şi morcov, utilaje pentru sortarea şi spălarea rădăcinoaselor şi mijloace de transport.

Începând din 2010, marfa se livrează în camioane, paletată şi înfoliată, ca urmare a achiziţiei unei maşini de paletat. Brateşleg deţine unul dintre cele mai mari depozite de legume din zonă, cu o capacitate totală de stocare de 6.000 de tone, dintre care 4.000 de tone cu ventilaţie şi frig, datorită căruia oferta de legume îşi prelungeşte valabilitatea pe tot parcursul anului. În cadrul depozitului se realizează activităţile de depozitare, sortare, condiţionare, ambalare şi livrare a legumelor culese.

Dintre cele 1.500 de hectare deţinute de către Brateşleg, 300 ha sunt cultivate cu legume rădăcinoase şi tuberculifere şi restul cu cereale. Cele mai importante culturi de legume sunt de ceapă (120 ha), morcovi (80 ha), țelină (60 ha), păstârnac (30 ha) şi sfeclă roşie, ridichi, varză (10 ha), producția fiind livrată în mare parte (cca 80%) către marele reţele de magazine. Grupul Brateşleg este furnizor direct pentru Kaufland, Carrefour, Auchan, Cora, Profi şi indirect pentru Lidl, Penny Market şi Selgros.

„Pe de-o parte, concurăm pe aceiaşi piaţă cu micii producători nefiscalizaţi dar numeroşi. În schimb, suntem conştienţi că retailul modern creşte de la an la an, reprezentând, în acest moment, cca 60% din total comerţ, motiv pentru care am investit în liniile de procesare, sortare şi ambalare a legumelor destinate marilor reţele de magazine. În plus, în ultimii ani, marii retaileri au facilitat accesul produselor româneşti la raft prin diverse programe dedicate, încercând să creeze punţi de colaborare cu fermierii locali,” declară Dan Ciuhureanu, adimistrator Brateşleg Grup.

Revenind la provocările pe care le va aduce aplicarea Legii 321 în formă actuală, Dan Ciuhureanu declară că „Noi livrăm cca 80% din producţia noastră în retailul modern. Cât este marfă în România, produsele de import nu se aduc în ţară dar pe de altă parte, România are puţine sere şi nu are o capacitate de producţie în extrasezon”, a declarat Dan Ciuhureanu.

În legătură cu termenul de plată, Dan Ciuhureanu spune că „termenul de plată de maxim 7 zile la produsele fresh este cam forţat, un termen realist si rezonabil ar fi un termen de plată de 15 zile.”

„Şansa producătorilor mici este să livreze la nivel local în câteva puncte de vânzare ale retailerilor,” conchide dan Ciuhureanu.

Ca o concluzie, proiectul de Lege 321 poate conduce la o restrângere a libertății comerciale a operatorilor economici, la o creștere a costurilor și a sarcinilor administrative pentru comercianți, iar în cele din urmă restrânge libertatea consumatorilor români de a alege.

În fiecare dimineaţă, puteți primi gratuit, direct pe adresa dvs de e-mail, cele mai proaspete ştiri din retailul alimentar şi din industria FMCG.

Abonaţi-vă la newsletterul zilnic gratuit.

Ți-a plăcut acest articol? Recomandă-l și altora:
Vrei să primeşti noutăţile din Retail & FMCG în fiecare dimineaţă pe email?
Alătură-te celor 6,854 cititori fideli!

Te afli aici: Prima pagină: » FMCG » Categoria de legume și fructe – neajunsuri și provocări aduse de Legea 321

Spune-ți părerea

  1. 20.000 producatori romani grupati deja in cooperativa asteapta cumparatori pentru legume si fructe.
    Ne putem lega la orice sistem informatic. Avem si noi sistemul nostru informatic. Putem livra pe 70% din suprafata tarii, cu masina mica, furgoneta de 3.5 to sau camion.
    Dam facturi.
    Nici un cumparator nu este prea mic pentru noi.
    Putem aproviziona centre mari de cumparatori.
    Putem livra local, fara ca marfa sa treaca printr-un depozit central.

    Răspunde

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: