Senatul aprobă un proiect de lege privind micșorarea de 6 ori a taxei pe kilogramul de ambalaj nereciclat

România se situează printre ultimele poziții la nivel de reciclare (5%), fiind fruntașă la capitolul deșeuri municipale duse la groapa de gunoi (82%).

reciclareÎn țări precum Germania, Olanda, Belgia, Suedia, Danemarca, doar 1%  dintre deșeurile municipale ajung la groapa de gunoi.

Problema gradului extrem de scăzut de reciclare din țara noastră este bine cunoscută.  Ambalaje de sticlă, plastic, hârtie, totul se amestecă și ajunge la gropile de gunoi, gropi ce cresc exponențial și afectează sănătatea cetățenilor din vecinătate.  În acest sens, în luna iulie a acestui an Ministerul Mediului depista valori de hidrogen sulfurat peste limitele normale, în nord-vestul Capitalei.

Actuala legislație privind Fondul pentru Mediu (OUG 196/2005) prevede plata unei taxe de 2 RON/kg de ambalaj nereciclat (pana la nivelul țintei anuale de reciclare de 60%) de către societățile care introduc pe piață bunuri ambalate.

În ultimii ani (până la nivelul anului 2015) toți producătorii de bunuri ambalate și-au atins invariabil țintele de reciclare (60%) cu ajutorul Organizațiilor de Transfer de Responsabilitate. În 2015, însă, izbucnește un mare scandal prin care firmele de colectare a deşeurilor de ambalaje sunt acuzate că au falsificat date legate de cantităţile strânse. Un numar de controale incrucișate ale autorităților de mediu și fiscale a evidențiat că aceste ținte de reciclare erau atinse doar pe hârtie, iar Procuratura invocă un prejudiciu de 54 milioane de euro.

În acest mod, corelația dintre procentul de 5% deșeuri reciclate, precum și cel de 82% deșeuri ce ajung la groapa de gunoi menționate de Eurostat pare a își găsi explicația.

Prin urmare, producătorii de bunuri ambalate au fost nevoiți să abandoneze “suportul” primit de la OTR-uri în atingerea obiectivelor de reciclare.  Ce au facut ei în schimb?  Au pus în practică sisteme de recuperarea ambalajelor utilizabile (de exemplu, ambalajele de sticlă pentru băuturi răcoritoare, apa, băuturi alcoolice), măcar cele din HORECA?  Au încheiat contracte cu colectori/reciclatori pentru reciclare ambalaje astfel încât să îi încurajeze pe aceștia să investească în soluții/echipamente de colectare/reciclare?  Foarte puțini, mult prea puțini, din nefericire, deși cea mai mare parte a lor, operează și în țări precum Germania, Suedia, Danemarca, Belgia, Olanda.

În acest context, apare un proiect de lege prin care taxa de 2 lei/kg se reduce (de 6 ori) la 0.3 lei/kg care a fost deja aprobat în Senat pe 24 octombrie 2016 și iși urmează calea spre Camera Deputaților în prezent.

Ne rămâne să ne întrebăm: este această propunere benefică?  Oare reducerea acestei taxe nu va avea efectul de a descuraja colectarea/reciclarea și de încuraja practica nefericită de până acum?  Pentru că trebuie notat totuși progresul Romaniei în domeniul reciclării prin reducerea deșeurilor depozitate de groapa de la 97% (la nivelul 2013) la 82% (la nivelul 2014), conform EUROSTAT, sub sancțiunea plății unei taxe de 2 RON/kg.

În fiecare dimineaţă puteți primi gratuit, direct pe adresa dvs de e-mail, cele mai proaspete ştiri din Retail & FMCG – retailul alimentar şi industria FMCG.

Abonaţi-vă la newsletterul zilnic gratuit.

Ți-a plăcut acest articol? Recomandă-l și altora:
Vrei să primeşti noutăţile din Retail & FMCG în fiecare dimineaţă pe email?
Alătură-te celor 6,858 cititori fideli!

Te afli aici: Prima pagină: » FMCG » Senatul aprobă un proiect de lege privind micșorarea de 6 ori a taxei pe kilogramul de ambalaj nereciclat

Spune-ți părerea

  1. Aproximativ 16.000 operatori economici sunt inregistrati la AFM, conform listei actualizate la 19.10.2016: http://www.afm.ro/main/venituri/lista_operatori_economici_gestionare_ambalaje.pdf.
    OTR-urile nu acopera mai mult de 10.000 din cei inregistrati iar cei care ar trebui sa declare ambalajele introduse pe piata sunt cu mult mai multi. Legat de abandon….nici vorba – informatia nu este corecta. ATENTIE! Nu doar „producatorii de bunuri ambalate” au obligatia indeplinirii obiectivelor anuale de reciclare/valorificare – afirmatia este eronata. Articolul 16, alin.1 din Legea 249/2015 prevede urmatoarele: (1) Pentru îndeplinirea obiectivelor prevăzute la art. 14, operatorii economici sunt responsabili să asigure gestionarea ambalajelor devenite deşeuri pe teritoriul naţional, după cum urmează:
    a) operatorii economici care introduc pe piaţă produse ambalate sunt responsabili pentru deşeurile generate de ambalajele primare, secundare şi terţiare folosite pentru ambalarea produselor lor, cu excepţia ambalajelor de desfacere care sunt folosite pentru ambalarea, la locul de vânzare, a produselor pe care aceştia le introduc pe piaţa naţională;
    b) operatorii economici care supraambalează produse ambalate individual în vederea revânzării/redistribuirii sunt responsabili pentru deşeurile generate de ambalajele secundare şi terţiare pe care le introduc pe piaţă;
    c) operatorii economici care introduc pe piaţă ambalaje de desfacere sunt responsabili pentru deşeurile generate de respectivele ambalaje;
    d) operatorii economici care dau spre închiriere, sub orice formă, cu titlu profesional, ambalaje, sunt responsabili pentru respectivele ambalaje.
    Avand informatia de mai sus (lista AFM si prevederea legislativa) si luand in considerare faptul ca sunt peste 600.000 de operatori economici, cati credeti dvs. ca trebuie sa declare ambalajele introduse pe piata?

    Răspunde

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: