Disfuncționalități flagrante ale Legii 321 ce vor afecta toți comercianții, nu doar retailul modern

Chiar dacă pare tardiv şi probabilitatea de a mai opri ceva e mult mai mică acum, după ce a fost votată Legea 321, nu putem să nu tragem din nou semnale de alarmă în legătură cu câteva disfuncţionalităţi evidente ale Legii, astfel încât să existe posibilitatea ca aceasta să se reîntoarcă şi să se clarifice anumite elemente, iar în plus să se amâne aplicarea cu cel puţin 6 luni. De ce? Pentru a da posibilitatea companiilor să se pregătească pentru schimbările majore ce vor decurge din aplicarea acesteia.

DisfuncționalitățiTeoretic, unele puncte ale Legii 321 pot să sune bine dar, de fapt, sunt imposibil de pus în practică, semn că lucrurile nu s-au gândit până la capăt. Cei care au iniţiat legea nu au conştientizat impactul negativ pe care îl va avea aplicarea legii în această formă.

Credit Foto: shutterstock.com

Ţinta lor a fost retailul modern dar, de fapt, legea va afecta nu doar retailul modern. Afectaţi vor fi de asemenea:

1. toţi furnizorii de produse alimentare, inclusiv din categorii precum băuturi (alcoolice, nealcolice), cafea, băcănie etc. dar şi cei pe care Legea nu îi include cu prevederile ei, respectiv furnizori din categoriile: mâncare de animale, ţigări, cosmetice, parfumerie, medicamente etc. Vom vedea mai jos cum.

2. toţi comercianţii, inclusiv cei mici şi medii (boutiquri, supermarketuri mici, magazine de cartier, baruri etc), pe toate articolele Legii 321 (termen de plată scurt, eliminarea taxelor de raft etc), exceptând prevederea cu proporţia de 51% produse româneşti, pe lantul scurt, singura clauză care nu afectează comercianţii mici (cei cu cifră anuală de sub 2.000.000 de euro) şi care oricum e aplicabilă peste 6 luni de la publicarea in Monitorul Oficial.

Atenţie: Legea vizează toţi comercianţii de produse alimentare, deci inclusiv barurile 

Comercianţii mici sunt cei mai vulnerabili şi vor fi cei mai afectaţi

a. scurtarea termenului de plată la produsele fresh

Conform legii, toți comercianții vor fi obligați să se încadreze în termenul de plată de 7 zile calendaristice pentru produsele proaspete. Prin urmare, managementul stocului de marfă – adică ciclul expunere – vânzare – va trebui optimizat, pentru ca magazinele să poată susține fluxul financiar extrem de strict prevăzut în lege.

Această prevedere va afecta toţi comercianţii dar mult mai puternic pe cei mici şi medii pentru că cei mari au capacitatea să se crediteze. Dacă va trebui să-şi respecte termenul de plată către furnizorii de produse fresh, comercianţii mici o vor face în detrimentul celorlalţi furnizori care nu sunt restricţionaţi (furnizori de produse non-food, de servicii, de utilităţi) sau poate chiar în detrimentul unor plăţi de salarii sau taxe către stat, din cauza presiunii mari de lichiditate.

În primul rând, o amendă cuprinsă între 100.000 şi 150.000 lei aplicată unui comerciant mic, conform noii Legi, va duce la închiderea activităţii acestuia. Pentru un lanţ mare de retail o astfel de amendă impactează activitatea şi creează disconfort dar este ceva peste care poţi să treci, în schimb pentru comercianţii mici o astfel de sumă este prea mare şi va duce la incapacitate de plată. Când va putea un comerciant mic să plătească o astfel de sumă?

Simulare:

Estimăm că un comerciant mic realizează o cifră de afaceri cuprinsă între 40% şi 50% pe produsele fresh din total cifră de afaceri, iar termenul de plată mediu, în acest moment, pe aceste categorii de produse este de 21 – 25 de zile. La o cifră de afaceri lunară de, să zicem, 100.000 lei, circa 40 000 lei o reprezintă produsele fresh. O coborâre impusă a termenului de plată la maxim 7 zile ar însemna ca micul comerciant să susţină singur această valoare, între 13-18 zile.

Există doar 2 soluţii pentru ca aceştia să îşi continue activitatea comercială:

1. Magazinele mici găsească o sursă de finanţare pentru 30% din cifra de afaceri lunară (plecăm de la premiza foarte realistă un magazin mic are o rotaţie a stocului de 30 de zile – în piaţă, rotaţia este de 27 – 35 zile pentru acest tip de magazine)

2. prelungească termenul de plată cu 40 de zile la furnizorii din categoria C (ţigări, non-food, cosmetice etc) ce va crea un impact foarte mare pentru aceştia din urmă

b. eliminarea taxelor de raft

Retailerii nu mai pot factura servicii, așa că furnizorii vor avea nevoie să își creeze foarte rapid și o capacitate logistică adecvată – depozite climatizate, mijloace auto termo-controlate, ambalare standard, buletine de analiză etc

Pe de alta parte, realităţile comerciale, economia în general, au creat o formă de a proteja orice tip de comerciant pentru ca fiecare, indiferent de mărime şi acoperire, să poată să-şi vândă produsele. Astfel, distribuitorii au creat ceea ce se cheamă „preţul de listă”, cu ajutorul căruia comercianţii cumpără la acelaşi preţ, diferit fiind discount-ul, în fucţie de volum, puncte de desfacere etc. În acest fel, comercianţii nu pot intra într-o competiţie de preţ.

Legea 321 va obliga comercianţii  – şi mari şi mici – să lucreze cu preţuri nete, furnizorii mergând pe condiţiile comerciale existente. Asta înseamnă că un retailer va putea avea un preţ de vânzare – conform adausurilor comerciale – mai mici sau mult mai mici decât comercianţii independenţi. Volumele de vânzări vor scădea la aceştia din urmă, vor apărea discuţii şi interpretări în relaţia cu furnizorii, iar rezultat este sfârşitul celor mai mulţi mici comercianţi.

Exemplu:

În retailul modern, valoarea taxelor, în medie, este de 15% (valoare estimată de Consiliul Concurenţei). Cu alte cuvinte, în medie, o reţea mare de magazine are un discount total de 15% de la un preţ unic de listă, discount acordat datorită volumului, multiplelor puncte de desfacere, a serviciilor etc. Un comerciant mic poate să obţină un discount de maxim 5% din preţul unic de listă.

Odată cu dispariţia acestor discount-uri de la preţul unic de listă şi introducerea preţului net de achiziţie, comerciantul mic se va trezi cu o diferenţă mai mare între preţul său de vânzare şi preţul de vânzare al magazinelor din retailul modern. Pe acest calcul, dacă acum această diferenţă este de 10%, după aplicarea legii diferenţa va fi de cca 25%, diferenţă ce va duce la scăderea masivă a vânzărilor la comercianţii mici.

Acesta va fi, din păcate, un efect colateral adus de noua formă a legii. AICI se poate parcurge, în întregime, documentul aprobat de Camera Deputaţilor.

În fiecare dimineaţă, puteți primi gratuit, direct pe adresa dvs de e-mail, cele mai proaspete ştiri din retailul alimentar şi din industria FMCG.

Abonaţi-vă la newsletterul zilnic gratuit.

Ți-a plăcut acest articol? Recomandă-l și altora:
Vrei să primeşti noutăţile din Retail & FMCG în fiecare dimineaţă pe email?
Alătură-te celor 6,914 cititori fideli!

Te afli aici: Prima pagină: » Retail » Disfuncționalități flagrante ale Legii 321 ce vor afecta toți comercianții, nu doar retailul modern

Spune-ți părerea

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: