Cum poate ajuta IBA producătorii din industria alimentară să dezvolte produse mai sănătoase

Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Bioresurse Alimentare (IBA) a obținut o finanțare în valoare de 13.898.923 lei de la Uniunea Europeană, prin Fondul European de dezvoltare Regională, prin Programul Operațional pentru Competitivitate. Aceste resurse financiare au permis echipei institutului să dezvolte un proiect prin intermediul căruia să colaboreze cu companiile din industria alimentară, cărora le-au pus la dispoziție atât know-how-ul lor, cât și la infrastructura institutului, ajutându-i astfel să dezvolte produse mai sănătoase sau un proces de preparare mai sănătos. Rezultatele proiectului dedicat producătorilor din industria alimentară au fost prezentate în contextul EU Regions Week 2021, evenimentul prin care țările membre prezintă proiecte care au avut un impact real în societate.

Despre acest proiect și despre serviciile pe care le oferă institutul companiilor din industria alimentară, am stat de vorbă cu prof.ing. dr Nastasia Belc, directorul Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Bioresurse Alimentare.

industria alimentarăCare este aportul Institutului?

Prin intermediul acestui proiect Institutul a colaborat cu 25 de IMM-uri românești. În general, investiția minimă necesară pentru testarea și optimizarea unui produs alimentar este de 25.000 de lei, o sumă foarte mare, de exemplu, pentru micii producători de mezeluri sau brânzeturi, dar IMM-urile au susținut între 20% și 35% din cost, restul fiind co-finanțat din fonduri europene.

Ce tip de companii din industria alimentară au fost vizate în acest proiect?

Atunci când am pornit la drum cu acest proiect, dorința noastră a fost să ne folosim know-how-ul pentru a ajuta orice companie din industria alimentară. Practic, invitația de participare a fost deschisă pentru orice companie, indiferent de zona geografică sau de dimensiunea sa, însă ne așteptam ca interesul să fie crescut în special din partea companiilor mici și mijlocii, fiindcă cele mari au, de obicei, resurse interne pentru analiza și optimizarea produselor.

Desigur, au fost câteva condiții: în primul rând, a fost esențial ca problema pentru care aveau nevoie de ajutor să se plieze pe unul dintre domeniile noastre de expertiză și, de asemenea, participanții ar fi trebuit să se încadreze în condițiile de eligibilitate – de exemplu, una dintre condiții era să nu fi folosit ajutorul de minimis în ultimii trei ani.

Care sunt principalele faze ale proiectului?

Primul pas a fost să identificăm toate serviciile pe care le putem oferi prin laboratorele noastre și am analizat toate bazele de date pe care le avem și pe care le putem pune la dispoziție și companiilor din industrie. Apoi, am aplicat pentru a obține finanțare de la Uniunea Europeană, prin Fondul European de Dezvoltare Regională, fiindcă știam că multe companii vor fi atrase să își testeze și să își optimizeze produsele dacă trebuie să susțină un cost mai mic. În special pentru afacerile mici de familie, acest proces poate pune o presiune pe buget.

Apoi, următorul pas a fost să stabilim întâlniri cu mediul de business și să le spunem cum anume îi putem ajuta. Astfel, am făcut workshopuri în 4 regiuni ale țării (Sud Est, Nord Est, Centru și București) – locațiile au fost alese și prin prispa capacității noastre de networking, însă proiectul a fost deschis pentru orice companie din țară.

La fiecare dintre întâlnirile organizate au participat peste 50 de companii, dar în cele din urmă 25 dintre ele au fost integrate în proiect. Datorită acestor evenimente, am reușit și noi să înțelegem mai bine care sunt provocările companiilor din industria alimentară, dar și cum le putem ajuta.

După workshopuri am definit și procedura de selecție a beneficiarilor: practic, nu au fost eligibile companiile care aveau datorii la stat sau care aveau ajutorul de minimis cheltuit. Mai mult, au fost unele companii care aveau nevoie de rezultate mult mai repede decât le puteam oferi conform calendarului de proiect, astfel că, în acele cazuri, am găsit o altă formă de colaborare, iar apoi am intrat în procesul de implementare.

Ce presupune din partea unei companii din industria alimentară aderarea la acest proiect? Ce condiții trebuie să îndeplinească?

Cred că cel mai important aspect a fost că ne-am dorit să reunim companii care își doresc să le ofere clienților produse mai sănătoase, însă am avut un set de criterii bine definit pe care a trebuit să le respecte: să nu aibă datorii la stat, să nu fi primit ajutorul de minimis în ultimii trei ani, să se ocupe doar de procesarea alimentelor (adică să nu facă și producție agricolă).

În funcție de nevoile lor, încheiam o anumită formă de colaborare, iar cei care optau pentru un contract de cooperare ar fi trebuit să aibă în lista de coduri CAEN și cod pentru cercetare-dezvoltare. De asemenea, a fost necesar să aibă resurse financiare pentru partea de co-finanțare, care a variat între 20 și 35% din valoarea proiectului (atât cu bani, cât și în natură).

Am lucrat cu companii din mai multe localități, precum Panimon (o companie de panificație din Onești), Ecoextract (producator de ulei), APi Life Sibiu, Hofigal sau Vel Pitar.

Ce presupune proiectul din punct de vedere al finanțării UE? 

Înainte de a începe proiectul, ne-am anunțat intenția către mediul de afaceri și am primit 32 de scrisori de interes, pe care le-am inclus în aplicație. Am fost plăcut surprinși să vedem că reprezentanții industriei alimentare și-au dorit să beneficieze de know-how-ul nostru, pentru a pune pe piață produse mai bune.

Apoi, după ce am obținut e de la Uniunea Europeană, prin Fondul European de Dezvoltare Regională, finanțarea în valoare de aproximativ 13,8 milioane de lei, am deschis un call pentru înscrierea companiilor și am găsit și parteneri noi. Apoi, am analizat nevoile fiecărei companii și am făcut un plan dedicat de cercetare și dezvoltare, pentru a-i ajuta să găsească soluții pentru problemele cu care se confruntau.

Ce alte servicii oferă institutul companiilor din industria alimentară?

Noi avem 9 laboratore și 3 stații pilot, dar și o echipă de 120 de cercetători. Astfel, printre serviciile pe care le oferim sunt: analize de laborator (identificare nutrienți, identificare contaminanți din alimente, contaminanți care vin din mediul, dar și din procesul tehnologic, identificare valoare energetică și valoare nutritivă cu care se etichetează, identificare potențial antioxidant).

De asemenea, avem expertiză pentru a oferi soluții de ambalare și identificare a calității alimentelor în relația sistem ambalaj-aliment, în care ambalajul poate ceda anumit compuși (situație care trebuie evitată), astfel că facem studii de migrări a compușilor, stabilirea termenului de valabilitate, identificarea compoziției microbiologice  (peste tot sunt microorganisme, dar ele trebuie să respecte un anumit nivel și trebuie să nu fie patogene).

De asemenea, putem identifica compușii alergeni sau condițiile igienice din fabrică (mediul în care lucrează este foarte important pentru calitatea produsului final, astfel că suprafețele de lucru, ustensilele, echipamentele  trebuie să fie curățate după un anumit protocol), putem identifica și calitatea senzorială a alimentului care „da startul” în dezvoltarea inițială a alimentului.

De asemenea, putem identifica anumiți compuși de interes, cum sunt acizii grași esențiali sau aminoacizii esențiali – organismul nu poate produce acești compuși, dar are nevoie să îi obțină din alimente, pentru a nu ajunge într-o stare de malnutriție.

De asemenea, oferim și servicii de rezonanță magnetică nuclereară, iar aceasta permite determinarea calității totale a unui aliment: de exemplu pentru a dezvolta un ulei esențial, acesta trebuie să conțină primii 4 compuși de aromă volatili în anumite cantități.

Putem contribui și la identificarea unor fraude alimentare – aceste servicii sunt folosite în special de autorități, iar noi colaborăm cu ANSVSA, protecția consumatorilor sau Ministerul Agriculturii.

Promovarea produselor românești în schemele europene

De asemenea, colaborăm și pentru promovarea produselor românești în schemele europene: analizăm alimentele, căutăm unicitatea unor produse tradiționale, iar pe baza analizelor pe care le efectuăm acestea ajung să fie integrate în circuitul european.

În plus, putem determina valoarea calității senzoriale la fructe în timpul depozitării, ceea ce înseamnă că putem vedea în cât timp îți pierd calitățile după ce sunt depozitate.

În plus, avem baze de date nutriționale, în care am documentat proprietățile anumitor plante aromatice, extrem de importante. De exemplu, dezvoltăm suplimente alimentare și trebuie să fim preciși atunci când vine vorba despre formulele și cantitățile în care le combinăm, pentru ca acestea să își atingă potențialul maxim și să servească un scop precis  (precum să scadă glicemia sau colesterolul).

Mai mult, putem ajuta companiile să determine o valoare energetică pentru anumite categorii de consumatori și formule speciale pentru oamenii cu o dietă specială, precum cei care nu consuma produse cu gluten sau, de exemplu, au diabet.

Alte recomandări

Nivelul Acrilamidei din unele produse coapte sau prăjite

Acrilamida periculoasă se formează în timpul coacerii, rumenirii sau prăjirii unor produse. Acrilamida este considerată cancerigenă și ar trebui redusă în conformitate cu Directiva UE (UE) 2017/2158, care este în vigoare încă de la începutul anului 2018.

Acrilamida se formează la peste 120 de grade, iar acest compus a devenit de interes prin 2002, atunci când niște cercetători din Suedia și-au dat seama că este cancerigen. Acrilamida se formeaaă la prăjirea sau coacerea produselor amidonoase (cartofi, pâine) sau la prăjirea cafelei, dar și prin arderea uleiui (care se produce când iese fum din tigaie).

Încă de atunci, experții din Uniunea Europeană lucrează pentru a stabili candidate maximă care nu afectează sănătatea. Atunci când gătim acasă, trebuie să fim atenți la următoarele aspecte:

  1. Atunci când coacem sau prăjim, alimentul nu trebuie să se închidă la culoare: de exemplu, dacă la un grătar apar dungile negre pe alimente, e semn că s-a format acrilamida
  2. Dacă gustul alimentului prăjit devine amărui, atunci este bine să evităm consumul acestuia
  3. Dacă observăm că s-a colorat coaja produselor de patiserie, înseamnă că s-au format compușii toxici
  4. Un nivel foarte mare se regăsește în ceapa prăjită arsă – aceasta trebuie pregătită cu foarte mare grijă

Culoarea este un indicator clar al apariției acrilamidei, dar putem evita consumul părții colorate din aliment. De exemplu, dacă s-a rumenit coaja unei pâini, interiorul său a fost gătit la o temperatură mai mică, astfel că are o cantitate mai mică a acestui compus. Mai mult, dacă alimentele sunt acoperite atunci când sunt gătite la cuptor și nu îți schimbă culoarea sunt mai potrivite pentru consum.

Etichetarea corectă a produselor din punct de vedere al cantității de elemente nutritive: provocări și bune practici

Atunci când etichetăm un produs trebuie să știm ce valoare a nutrienților au (proteine, glucide, lipide), dar și a micronutrienților (vitamine, săruri, minerale), iar pentru aceasta trebuie să le identificăm. Mai putem eticheta și mențiuni precum „aliment bogat în fibre”, „conținut redus de zahăr”, însă acestea trebuie să respecte regulile European Food Safety Authority: există un barem pe www.efsa.eu, unde pot fi găsite valorile nutriționale, iar în funcție de limitele impuse în acel standard, putem promova anumite aspecte privind alimentele.

IBA: echipă și infrastructură

Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Bioresurse Alimentare (IBA) are o infrastructură de cercetare cu care ne mândrim – avem atât echipamente performante, cât și o echipă de 120 cercetători bine pregătiți, atât pe plan local, cât și internațional.

Noi facem parte din infrastructura europeană numită MetroFood – este un proiect din care fac parte 38 de organizații de cercetare din Europa și care are scopul de a oferi acces la infrastructură și metodologie pentru hrană și nutriție. Astfel, în anul 2012 am obținut printr-un alt proiect european pe fonduri structurale 10.000.000 de euro pe care le-am investit în echipamente, iar de atunci mai facem upgrade-uri constante, pentru a ne asigura că avem echipamente de ultimă generație.

Deși este o provocare să găsești specialiști care să știe să folosească echipamentele pe care le avem, noi colaborăm cu universitățile de profil din țară și încercăm să atragem cei mai buni studenți, iar mulți dintre ei sunt în timpul stagiului de doctorat.

Îi ajutăm să meargă la schimburi de experiență din instituții prestigioase din Europa în Marea Britanie, Spania, Olanda, Germania sau Elveția, unde descoperă abordări noi, iar apoi vin cu un suflu nou în echipa noastră. În plus, colegii noștri pot alege să se specializeze la oricare dintre cele 48 de instituții de cercetare din MetroFood.

Vom continua să investim în dezvoltarea institutului: avem în plan să ne mărim infrastructura, dar și echipa, fiindcă există foarte mult potențial pe plan local.


Întregul conținut al site-ului www.retail-FMCG.ro este proprietatea S.C. Retail FMCG Media S.R.L. și este protejat de legea dreptului de autor, neputând fi preluat, copiat parțial sau integral sau folosit pentru crearea de articole derivate, fără acordul expres scris în prealabil al proprietarului. Folosirea în alt scop decât cel personal sau non-comercial este strict interzisă.

Fii primul care află cele mai proaspete ştiri din #retail-ul alimentar, industria #FMCG#eCommerce#FoodService și #servicii dedicate retailului, știri pe care le vei putea primi gratuit, direct pe adresa ta de e-mail,

Abonează-te la newsletterul zilnic gratuit.

Publicația retail-FMCG.ro reprezintă platforma ideală pentru a vă promova produsele sau serviciile. Mai multe detalii, AICI.

retail-FMCG.ro a lansat platforma online B2B Meetings, locul de întâlnire al cererii cu oferta de servicii pentru retail. B2B Meetings conectează companiile de retail cu potențialii furnizori de servicii pentru retail

Înregistrare

2performant.com

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *