Modalități legale prin care poate fi „furată” o marcă

Este un lucru știut că marca și brandul unei companii valorează foarte mult, uneori mai mult decat ne-am imagina; aici pot fi date ca exemplu unele dintre cele mai notorii mărci din lume: Coca-Cola, Apple, Starbucks etc.

Brands

Credit Foto: shutterstock.com

O tendință des întâlnit în ultima perioadă este “furtul legal de marcă”. Există la ora actuală multiple exemple din practică, în care partenerul de afaceri în care se presupune că trebuie să ai încredere și pe care trebuie să te bazezi, îți înșeală încrederea furându-ți marca într-un mod “aparent legal”.

De-a lungul timpului, printre cazurile noastre, ne-am confruntat în repetate rânduri cu un scenariu asemănător: o societate producătoare dorește să își extindă piața de desfacere și în alte jurisdicții decât cea de origine, apelând la un partener de business local, care să-i distribuie produsele în noul stat și care să intermedieze relațiile comerciale dintre societatea producătoare și comercianții locali. După un anumit timp producătorul află că distribuitorul său local a procedat la înregistrarea cu rea-credință, la nivel național, a mărcilor produselor distribuite, deși acesta știa faptul că societatea producătoare deține drepturi de proprietate intelectuală asupra acestor denumiri.

Chiar dacă poate părea ireal, în cele mai dure dintre aceste cazuri producătorul poate afla de acest lucru chiar printr-o notificare scrisă. Distribuitorul îl amenință astfel și îl somează să nu mai folosească propriile mărci deoarece acestea au fost înregistrate la nivel național și consideră că producătorul îi încalcă drepturile de proprietate industrială. Repercursiunile acestui comportament abuziv au efect și asupra clienților, care sunt induși în eroare în ceea ce privește originea și calitatea produselor, putându-și pierde încrederea în aceste produse.”, explică Boiana Berchi, Partener McGregor & Partners.

Riscul de confuzie poate privi confuzia directă, respectiv riscul substituirii involuntare la produsele marcate de semnele aflate în conflict, ori riscul atribuirii aceleiaşi provenienţe produsului marcat de semnul supus înregistrării cu cel marcat de mărcile anterioare, sau confuzia indirectă, respectiv riscul considerării că între cei doi producători diferiţi ar exista vreo legătură economică, juridică etc.

Riscul de asociere nu constituie o alternativă la riscul de confuzie, iar cel dintâi nu îl implică cu necesitate pe cel din urmă, întrucât mărcile sunt identice din punct de vedere vizual şi fonetic, iar conceptual creează un grad ridicat de risc de confuzie directă, în forma substituirii involuntare a produselor.

Confruntat cu produse identice (sau servicii complementare acestora), purtând semnul supus înregistrării, consumatorul mediu, vizat de produsele respective, îşi va aminti semnul ce compune mărcile anterioare. Deși nu va substitui involuntar produsele, va putea considera că produsul marcat de semnul înregistrat de distribuitor are aceeaşi provenienţă cu cel al mărcilor anterioare ori că între cei doi comercianți ar exista vreo legătură.

Bineînțeles că diligența producătorului de a-și înregistra mărcile produselor sale îl va salva din această situație, însă timpul și banii cheltuiți pentru susținerea procedurilor în fața instanțelor de judecată și situația în care este pus, de a-și reconstrui imaginea pe piață și de a-și recâștiga clienții sunt pierderi greu de acoperit.

O preîntâmpinare a unor situații de acest gen este imposibilă uneori, dar dacă de la momentul înregistrării unei mărci se apelează la serviciile unui specialist în proprietate industrială, iar pe parcursul vieții acestei mărci se efectuează o monitorizare constantă a posibilelor încălcări, se formează o bază stabilă pentru construirea unei strategii într-o eventuală luptă pentru recuperarea mărcilor apropriate cu rea-credință.”, afirmă Boiana Berchi, Partener McGregor & Partners.

În fiecare dimineaţă puteți primi gratuit, direct pe adresa dvs de e-mail, cele mai proaspete ştiri din retailul alimentar şi din industria FMCG.

Abonaţi-vă la newsletterul zilnic gratuit.

Ți-a plăcut acest articol? Recomandă-l și altora:
Vrei să primeşti noutăţile din Retail & FMCG în fiecare dimineaţă pe email?
Alătură-te celor 6,865 cititori fideli!

Te afli aici: Prima pagină: » Analize » Modalități legale prin care poate fi „furată” o marcă

Spune-ți părerea

  1. Foarte interesant de stiut.

    Răspunde
  2. Citind acest articol, ne-am reamintit de o situatie asemanatoare cu care Apple s-a confruntat in China – http://www.bbc.com/news/business-36200481.

    Răspunde

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: