Învocându-se transpunerea în legislația națională a unei Directive europene (633 UTP), sunt aproape de a fi transformate în lege, în cadrul circuitului parlamentar, prevederi care denaturează scopul Directivei fiind susceptibile de a afecta concurența, încălcând legi naționale importante și chiar prevederi constituționale. AMRCR (Asociația Marilor Rețele Comerciale din România) a mai atras atenția pe acest subiect și în aprilie 2021, când a avertizat că Directiva UE privind combaterea practicilor comerciale neloiale a fost modificată substanțial în Senat prin includerea unor prevederi anti-concurențiale, care ar putea descuraja relațiile comerciale și programele de sprijin pentru producătorii locali. Și Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană (AHK Romania) trage un semnal de alarmă și anunță că vor exista repercusiuni serioase asupra economiei din România după ultima decizie a Parlamentului.
Credit foto: Shutterstock
Astfel, textul Directivei este modificat substanțial și pare dedicat numai pentru o mică parte din ceea ce înseamnă întregul ansamblu economic format din fermieri/procesatori/producători/ retaileri/consumatori.
Un act normativ nu ar trebui să permită crearea unor mecanisme discreționare, care să modifice major modalitatea de lucru dintre furnizori și retaileri și care să ducă la consecințe necontrolabile pentru consumatorul final, putând afecta diversitatea, calitatea produselor sau chiar accesul pe piață al unor anumite categorii de producători.
Se invocă excesiv dezideratul promovării producătorului local, însă în fapt, niciuna dintre prevederile transpunerii nu susține în mod concret acest lucru. Produsele agroalimentare românești sunt deja, prezente pe scară largă, susținute și promovate în toate lanțurile de retail, în multe dintre ele ajungând la 95 – 100% din game, în sezon.
De la ce s-a plecat și unde s-a ajuns
Textul Directivei – asa cum a fost el conceput de legiuitorul european, incriminează deja practici comerciale care au fost declarate neloiale, interzicându-le în mod expres și pentru a căror nerespectare sunt prevăzute sancțiuni extrem de ridicate.
Directiva 633 UTP a fost adoptată de Uniunea Europeană în 2019, chiar în perioada când România deținea președinția Consiliului Uniunii Europene. Deși a coordonat respectivele lucrări la nivel comunitar, când a venit timpul transpunerii, în România s-a ajuns la concluzia că este absolut normal ca la mai puțin de doi ani distanță să fie adoptată o variantă fundamental diferită față de cea agreată împreună cu celelalte 26 de state, fără nicio justificare, fie ea și minimală, a acestei schimbări radicale de poziție.
În acest sens se ajunge ca proiectul de lege să modifice acte fundamentale din legislația națională, printre care Codul Fiscal, Codul Civil, Codul de procedură civilă prin instituirea unor proceduri ad-hoc de judecată și, nu în ultimul rând, articole din Constituție precum cele care garantează libertatea economică, economia de piață și exercițiul unor drepturi și libertăți.
O maximă bulversare în piață
Aceste noi prevederi legislative nu vor aduce altceva decât o maximă bulversare în piață, o presiune asupra funcționării optime a lanțurilor de aprovizionare, câștigători de conjunctură și crearea de obstacole suplimentare și majore în dezvoltarea de strategii comerciale în detrimentul atât al producătorilor cât și al comercianților, fără beneficii pentru consumatori.
Actul comercial nu îl va mai avea în centrul său pe consumator deoarece există riscul de a i se limita posibilitatea de a alege între un număr cât mai mare de sortimente și varietăți de produse de calitate iar accesul la mărci alimentare, în care s-au investit foarte multe resurse, inovație și logistică, va fi restricționat și va începe treptat să fie tot mai dificil și mai costisitor.
Susținem transpunerea Directivei 633 în legislația națională în litera și spiritul în care a fost adoptată, fără denaturări și adăugiri nenecesare pentru evitarea oricăror abordări hazardate care pot arunca sistemul comercial alimentar din țara noastră, într-o zonă de maximă incertitudine cu efecte colaterale greu de anticipat, mai ales într-o perioadă atât de incertă și plină de provocari.
Lansăm un apel către Parlament, Guvern și Președinție pentru a înțelege că în actualul context economic, social și geostrategic, sectorul de comerț cu produse alimentare, care a funcționat cu succes în perioada extrem de dificilă a pandemiei, se confruntă cu provocări suplimentare fără precedent și riscă sa fie puternic afectat de tăvălugul legislativ în desfășurare.
AMRCR
AMRCR (Asociația Marilor Rețele Comerciale din România) grupează următoarele companii de retail alimentar și nealimentar din România: Altex, Artima, Auchan, Brico Depot, Carrefour, Columbus, Cora, DM Drogerie Markt, Decathlon, Dedeman, Flanco, Hornbach, Ikea, Kaufland, Lidl, Mega Image, Metro Cash & Carry, Mobexpert, Penny, Profi, Selgros și este membră a Confederației Patronale ”Concordia” și a organizației ”EuroCommerce“.
Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană (AHK Romania) trage un semnal de alarmă: repercusiuni serioase asupra economiei din România după ultima decizie a Parlamentului
Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană (AHK România) atrage atenția asupra riscului adoptării proiectului de lege PL-x nr. 178/2022, privind practicile comerciale neloiale dintre întreprinderi în cadrul lanțului de aprovizionare agricol și alimentar, în forma aprobată de Parlamentul României, deoarece aceasta se îndepărtează atât de forma Directivei Europene, cât și de scopul cu care a fost inițiată, și anume de a proteja micii producători locali de la nivelul Uniunii Europene.
Parlamentul României a avut în dezbatere un proiect de transpunere a directivei timp de doi ani, perioadă suficientă în care proiectul ar fi putut fi îmbunătățit și adaptat realităților economice ale României, în special în contextul post-pandemic și geo-politic actual. Cu toate acestea, constatăm că modificările care au fost aduse în Parlamentul României afectează atât forma cât și scopul inițial al proiectului înaintat de Comisia Europeană. AHK România consideră că proiectul de transpunere în forma actuală, ce se află aproape de adoptarea în plenul Camerei Deputaților, for decizional, este departe de o formă care ar putea susține cu adevărat grupurile pe care trebuie să le protejeze (consumatorii finali și producătorii locali).
Un proiect care poate crea dezechilibre pe piață, în loc să le corecteze
„Analizând forma actuală a proiectului, observăm cu îngrijorare că dezbaterile organizate în Comisiile Parlamentului nu reflectă aportul părților, ci au condus la un proiect care poate crea dezechilibre pe piață, în loc să le corecteze.
Apreciem că românilor li se va limita accesul la o diversitate a produselor românești în magazine, în special produse competitive din perspectiva prețului și a calității, iar producătorii români vor avea de pierdut în fața celor străini din cauza limitării opțiunilor de negociere între părțile implicate în actul comercial impuse de acest proiect de lege. Considerăm că forma actuală, așa cum a fost aprobată de Comisiile de raport din Camera Deputaților, va avea repercusiuni serioase asupra realităților economice din România”, au declarat experții AHK România.
Modificarea modalităților de lucru dintre furnizori și retaileri
AHK România atrage atenția că un act normativ nu trebuie să permită crearea unor mecanisme discreționare, nejustificate, neloiale, care să afecteze sau să modifice modalitățile de lucru dintre furnizori și retaileri și susține cu convingere că oferta de pe piața liberă trebuie să fie guvernată de cererea consumatorului, nu de prevederi legale lacunare sau discreționare.
Mai mult, considerând perspectivele generate de schimbările îngrijorătoare la nivel geo-politic și într-un moment de criză economică generalizată, AHK România subliniază necesitatea de a privi cu responsabilitate deciziile care vor afecta piața din România în următoarea perioadă, dar și pe termen mediu și lung. „Trebuie găsit un echilibru în prevederile care afectează stabilitatea economică la nivelul tuturor autorităților care veghează și garantează această stabilitate la nivel național”, menționează reprezentanții AHK România.
Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană subliniază necesitatea transpunerii într-o manieră corectă, echilibrată și echitabilă a Directivei privind practicile neloiale, fără intruziuni care să afecteze tocmai acele categorii pentru care aceasta a fost creată – producătorii și consumatorii români.
AHK România
AHK România este reprezentanța oficială a economiei germane și totodată cea mai mare Cameră de comerț bilaterală din România. Înființată în 2002, AHK numără peste 550 de firme-membre și oferă companiilor o platformă importantă pentru networking, schimb de informații și experiențe. Prin serviciile pe care le oferă și prin evenimentele pe care le organizează, AHK România susține activ companiile germane la intrarea lor pe piața românească și este totodată partener al firmelor românești interesate de piața germană.
Întregul conținut al site-ului www.retail-FMCG.ro este proprietatea S.C. Retail FMCG Media S.R.L. și este protejat de legea dreptului de autor, neputând fi preluat, copiat parțial sau integral sau folosit pentru crearea de articole derivate, fără acordul expres scris în prealabil al proprietarului. Folosirea în alt scop decât cel personal sau non-comercial este strict interzisă.
Fii primul care află cele mai proaspete ştiri din #retail-ul alimentar, industria #FMCG, #eCommerce, #FoodService și #servicii dedicate retailului, știri pe care le vei putea primi gratuit, direct pe adresa ta de e-mail,
Abonează-te gratuit la newsletter
Publicația retail-FMCG.ro reprezintă platforma ideală pentru a vă promova produsele sau serviciile. Mai multe detalii, AICI.
retail-FMCG.ro a lansat platforma online B2B Meetings, locul de întâlnire al cererii cu oferta de echipamente, tehnologii și servicii pentru retail. B2B Meetings conectează companiile de retail cu potențialii furnizori de servicii pentru retail
Înregistrare
