Propunerea legislativă pentru plafonarea temporară a prețurilor alimentelor de strictă necesitate, care a trecut deja de Senat, va avea un impact profund negativ asupra producătorilor locali, unii dintre ei riscând închiderea producției, și va încuraja importurile.
Odată implementate, măsurile propuse vor duce la limitarea adaosului producătorilor din România, la nu mai mult de 10%, iar companiile aflate pe tot lanțul de distribuție – distribuitorii, companiile de cash & carry, retailerii și comercianții independenți – vor fi obligați să aibă și ei un adaos total de 10%, ceea ce va însemna pierderi pentru cei mai mulți dintre ei.
Mai mult, din rațiuni de rentabilitate a afacerii, retailerii vor fi nevoiți să importe aceste produse de necesitate din alte țări, iar consumatorii vor cumpăra produsele care se vor regăsi la raft, indiferent de proveniență, mai ales în contextul actual. Iar acest lucru va duce la închiderea unor afaceri locale din zona de producție, acum, în acest context, în care producătorii locali ar trebui susținuți.
Propunerea legislativă pentru plafonarea temporară a prețurilor alimentelor de strictă necesitate, care deja a trecut de Senat, avansează într-o manieră lipsită total de orice tansparență și consultare publică, iar următorul pas este dezbaterea în Camera Deputaților, care este și for decizional.
Credit foto: Shutterstock
Ce prevede propunerea de lege?
„Se plafonează prețurile la raft ale alimentelor care fac parte din coșul minim de consum prevăzut de OUG 217/2000 privind aprobarea cosului minim de consum lunar, aprobată prin legea 554/2001, după cum urmează: la costul de producție adaosul poate fi de maximum 10% din acest cost, iar pe lanțul de distribuție adaosul total nu poate depăși 10% din prețul de vânzare al producătorului, (..) pe toată perioada stării de urgență și pe o perioadă de cel mult 90 de zile de la data încetării stării de urgență”.
Text propunere legislativă L182
Pe scurt, la costul de producție al produselor alimentare care alcătuiesc cosul minim de consum, adaosul poate fi de maximum 10% din cost, iar, pe lanțul de distribuție, adaosul nu poate depăși 10% din prețul de vânzare al producătorului. Cu alte cuvinte, producătorul își poate pune un adaos de maxim 10%, iar toate celelalte companii de pe lanțul de distribuție (distribuitori sau direct, retaileri – magazinele) pot avea un adaos maxim tot de 10%.
Nerespectarea acestor prevederi constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă începând de la 5 milioane de lei, dar nu mai mult de 4% din cifra de afaceri.
Ce produse sunt incluse în propunerea legislativă pentru plafonarea temporară a prețurilor
Conform OUG 2017/ 2000, coșul minim de consum este format din următoarele produse alimentare:
Mălai
Pâine
Produse de franzelărie, specialităţi de panificaţie
Paste făinoase
Orez
Fasole boabe
Cartofi
Morcovi, pătrunjel, păstârnac
Ceapă uscată
Varză murată şi alte murături
Bulion
Conserve de legume
Mere
Citrice, fructe meridionale
Conserve din fructe
Carne de bovine
Carne de porcine
Carne de pasăre
Carne de oaie şi alte feluri de carne
Preparate din carne
Peşte proaspăt şi congelat
Lapte proaspăt
Lapte bătut, iaurt
Telemea de vacă
Telemea de oaie
Brânză proaspătă şi smântână
Ouă
Untură
Ulei comestibil
Margarină
Zahăr
Ciocolată, bomboane
Băuturi nealcoolice
Cum va impacta legea producătorii locali?
Să ne imaginăm că un retailer alimentar internațional, prezent pe piața din România, va aplica aceste măsuri pentru a respecta legea și va opri achiziția pentru majoritatea produselor menționate mai sus, parte din coșul minim de consum, de la producătorii locali, din cauza restricției legate de adaosul comercial și pentru a nu vinde în pierdere.
Și la fel vor face și alți retaileri!
Ce se va întâmpla, însă, cu producătorii locali dacă doar o lună – nu spunem mai mult, dar știm că poate fi vorba de o perioadă de 4 – 6 luni – nu ar mai furniza produse către retailul modern, în condițiile în care unii dintre ei sunt, în mod real, dependenți de vânzarea către retailul modern?
Vor fi extrem de afectați, iar unii dintre ei, cel mai probabil, vor închide producția. Foarte puțini dintre ei își vor permite să suporte stocuri de produse, stocuri de materii prime, fiind vorba de produse perisabile, în marea lor majoritate.
E un scenariu foarte posibil, dacă această lege se va aplica.
Mai mult, câți dintre producătorii locali își vor acoperi costurile cu doar 10% adaos comercial? Doar ne întrebăm. Fiecare își știe calculele, dar ne este greu să credem că acest procent va fi unul suportabil pentru o perioadă de 4 – 6 luni.
Ce opțiuni de achiziție are retailerul pentru a-și proteja business-ul?
În aceste condiții ale legii, retailerii internaționali – în cele mai multe cazuri sunt parte dintr-un grup internațional – vor alege să facă achiziții prin centrala internatională a grupului, situată undeva în Europa, adică să facă importuri de private label, de exemplu, fiind competitiv, astfel, în piață din punct de vedere preț și mai ales în contextul cererii actuale ridicate pentru astfel de produse. Retailerul nu va mai înregistra profit local, din cauza restricțiilor legate de adaos a noii legi, dar, la nivel de grup, retailerul va avea profit.
De ce este insuficient acest 10% adaos pentru lanțul de distribuție – distribuitori și comercianți?
Propunerea de lege scoate din calcul orice criteriu legat de costurile pe care un distribuitor sau un retailer le are, din depozitul acestuia și până în magazine.
Să dăm câteva exemple de costuri pentru un retailer sau pentru un distribuitor: pentru un palet de apă, costul logistic (depozitare, transport, manipulare) poate sa ajungă până 40% din valoarea totală a paletului (în general, costul logistic este ridicat pentru produse cu volum mare și valoare mică), pentru legume congelate, din cauza perisabilității, costul se poate ridica și până 20%, iar pentru legume și fructe, doar costul cu perisabilitatea poate fi, în medie, de 8 – 10%, iar cel logistic și până la 18%.
În ce stadiu este propunerea de lege?
Legea avansează într-o manieră lipsită total de orice tansparență și consultare din partea comisiei economice din Senat, sub pretextul desfășurării online a ședințelor în comisiile de specialitate, pe fondul măsurilor de restricție luate de autorități. Legea s-a votat deja, ieri, 31 martie 2020, în Senat, iar următorul pas este dezbaterea în Camera Deputaților, care este și for decizional.
Guvernul nu susține, conform declarațiilor Primului Ministru, modificarea legislativă inițiată în Senat, iar Consiliul Concurenței a exprimat într-un punct de vedere că modificările prețurilor din ultima perioadă, ce au la bază o justificare obiectivă, nu sunt de natură să încalce echilibrul pieţei.
Asociația Marilor Rețele Comerciale din România (AMRCR) și Asociațile de Producători susțin, de asemenea, că propunerea legislativă pentru plafonarea temporară a prețului alimentelor de strictă necesitate nu este oportună și afectează companiile de pe întreg lanțul de aprovizionare.
Ce soluții oficiale sunt?
În actuala situație de criză generată de pandemia de coronavirus, Consiliul Concurenței a făcut o recomandare potrivit căreia companiile pot acționa coordonat astfel încât să evite deficitul de produse esențiale și să asigure o distribuție echilibrată a acestora. De asemenea, legislația în domeniul concurenței permite producătorilor să stabilească prețuri maxime pentru produsele lor, ceea ce ar putea fi util pentru a limita creșterea nejustificată a prețurilor la nivelul distribuției.
Vom reveni cu update-uri legate de acest subiect.
Întregul conținut al site-ului www.retail-FMCG.ro este proprietatea S.C. Retail FMCG Media S.R.L. și este protejat de legea dreptului de autor, neputând fi preluat, copiat parțial sau integral sau folosit pentru crearea de articole derivate, fără acordul expres scris în prealabil al proprietarului. Folosirea în alt scop decât cel personal sau non-comercial este strict interzisă.
În fiecare dimineaţă puteți primi gratuit, direct pe adresa dvs de e-mail, cele mai proaspete ştiri din retailul alimentar şi din industria FMCG.
Abonaţi-vă la newsletterul zilnic gratuit.
Publicația retail-FMCG.ro reprezintă platforma ideală pentru a vă promova produsele sau serviciile. Mai multe detalii, AICI.
