Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) a atestat până în prezent 386 de produse tradiţionale şi a respins 193 de dosare, în timp ce alte 42 au fost recunoscute ca produse obţinute după reţete consacrate, a declarat Viorel Morărescu, director general în MADR.
„Avem aprobate 386 de produse tradiţionale şi 193 respinse, dar mai avem în analiză alte 69 de dosare. Procesul de înregistrare continuă, trebuie doar să existe interes din partea producătorilor, iar noi vom promova aceste produse pentru creşterea încrederii consumatorului în produsele de calitate. Toate aceste produse atestate au fost controlate de Ministerul Agriculturii, de Ministerul Sănătăţii, de ANSVSA şi ANPC din punct de vedere al calităţii şi trasabilităţii şi nu au fost probleme. Vom face două-trei controale pe an deoarece ministerul şi-a asumat o responsabilitate, şi-a pus semnătura, logo, iar dacă o autoritate garantează acel produs acest lucru înseamnă că produsul este sigur şi de calitate”, a precizat Morărescu.
Acesta a subliniat că producătorii care şi-au atestat produsele obţinute tradiţional au înregistrat vânzări cu 25% mai mari deoarece consumatorii au identificat mult mai uşor produsele.
Credit Foto: shutterstock.com
În ceea ce priveşte produsele alimentare obţinute după reţete consacrate, Viorel Morărescu apreciază că şi în această zonă „au început să se mişte lucrurile”, 42 de astfel de produse primind deja atestarea autorităţii de resort care pot fi cumpărate din marile lanţuri de magazine din România: 6 produse pe panificaţie, 29 de produse din carne şi 7 din lapte.
După modificarea şi înăsprirea regulilor de atestare, numărul produselor tradiţionale româneşti s-a redus de peste 10 de ori, de la 4.500, la aproape 400 în prezent. La finele lui 2013, România era, probabil, în Uniunea Europeană, ţara cu cel mai mare număr de produse atestate la nivel naţional.
Conform condiţiilor din noua legislaţie, produsul tradiţional trebuie în primul rând să fie fabricat pe teritoriul României, nu trebuie să fie obţinut în mod industrial şi să nu conţină aditivi alimentari, iar procesul tehnologic şi modul de procesare al produselor trebuie să aibă o caracteristică tradiţională, cu o reţetă transmisă din generaţii.
Sursa: Agerpres
În fiecare dimineaţă puteți primi gratuit, direct pe adresa dvs de e-mail, cele mai proaspete ştiri din retailul alimentar şi din industria FMCG.
Abonaţi-vă la newsletterul zilnic gratuit.
Unul din produsele ‘traditionale’ este painea Adriana. Unul din ingrediente este ‘sarea iodica’. Asa ceva nu putea sa existe intr-o reteta traditionala de preparat alimentar. Doar acest exemplu si pune sub semnul intrebarii procesul.
Am notat! Daca imi dai si alte doua exemple, pozitive de data asta, gen „asa da”, atunci suntem pe drumul cel bun.
Exemple pozitive? Haideti sa ne vedem la Rural Fest. Este o provocare sa afli doua exemple pozitive. Daca cineva ar reusi sa obtina de la MADR, de la. dl. Morarescu si d-na Popa, publicarea caietelor de sarcini pe baza carora s-au acordat atestate, probabil ca am putea afla si noi si publicul daca exista exemple pozitive. In lipsa transparentei, pe baza unei linii de produse, la vanzare, care foloseste intr-un produs traditional sarea iodica, ce se poate spune? Procesul anterior de peste 10 ani a generat aberatii si a afectat in mare parte mica productie artizanala. La reluarea lui nu era de admis nicio abatere. Bunul simt ca si practica spun ca traditie este productia de o generatie. Sarea iodica se foloseste/comercializeaza in Romania de vreo 13 ani. Este ca si cum ai spala cu furtunul cu apa Coloana Infinitului, filosofic gandind, nu mai este aceeasi Coloana.