În perioada 4 – 6 noiembrie, a avut loc a doua ediţie a conferinţei retailArena – Innovation în Retail, un eveniment dedicat comerţului tradiţional şi online, structurat pe trei zile distincte, reunite in jurul unei idei centrale: amprenta digitalului in magazin, produs si extindere.
Revista retail-FMCG.ro a fost partener media al evenimentului retailArena – Innovation in Retail organizat de către Wall-Sreet.
Prima zi – (R)evoluţie în retail
Retailerii şi proprietarii de centre comerciale au spus în dezbaterile de la retailArena că digitalul ocupă un rol din ce în ce mai important şi are un impact puternic asupra clientului.
Tatian Diaconu, directorul general Immochan, divizia de imobiliare a Auchan România: „“Digitalul ocupă un loc tot mai important în retail, în rândul clienţilor şi este, în mod natural, o componentă importantă şi pentru dezvoltatorii de centre comerciale. Digitalul este într-o anumită formă o prelungire a comerţului fizic. Interacţiunea începe cu clientul de când acesta este încă acasă: se informează şi intră în contact cu brandul cu mult timp înainte de a ajunge în magazin”.
Ce se întâmplă cu spaţiile fizice de vânzare? Experienţa multichannel reprezintă una dintre tendinţele clare din retailului local.
Bogdan Belciu, partener în cadrul departamentului de consultanţă pentru management al PwC, spune că evoluţia online-ului trebuie susţinută cu schimbarea formatului de magazine. “Creşterea online-ului trebuie susţinută cu schimbarea formatului de magazine. Nu înseamnă că magazinele nu vor mai există, dar vor avea suprafeţe mai mici, ideea fiind de a le folosi mai mult că un showroom decât ca un spaţiu de vânzare sau a combina cele două elemente”.
Totuşi, pentru moment nu se observă pe piaţă o scădere a suprafeţelor de vânzare, din contra: pe anumite tipuri de retaileri suprafeţele cresc. În aceeaşi discuţie, Simina Istrate, associate director Colliers Internaţional, arată că se încearcă să se observe ce vor consumatorii şi care sunt obiceiurile de consum ale acestora. “În ancore vedem o creştere a suprafeţelor de vânzare. Mărirea spaţiului nu ne aşteptăm să vină ca urmare a creşterii online-ului. În domeniul fashion nu există încă această tendinţă de scădere a spaţiilor”, a precizat Simina Istrate.
„Brandul reprezintă cea mai ridicată formă de comprimare a datelor, iar magazinul este o banca de date pe care orice retailer trebuie să o utilizeze”, a declarat Mario Coletti, channel planning director Geometry Global.
Cei mai valoroşi retaileri sunt cei care utilizează datele colectate despre clienţii lor, acesta fiind cazul Amazon, Wal-Mart sau Home Depot, companii ce ocupă primele trei poziţii în clasamentul celor mai valoroase trei branduri din comerţ din lume.
“Nu e vorba de cât de mult vinzi ci de cât de bine foloseşti datele despre clienţi. Dacă te adresezi consumatorilor de peste 45 de ani ca retailer, necesitatea de a include online-ul în comunicare este redusă. Însă dacă vorbim de consumatorii tineri, online-ul este fundamental pentru un business. Aceştia au început să aibă mai mulţi bani în buzunare, ei sunt viitorul business-ului tău. Trebuie să întrebi cât de digitali sunt consumatorii tăi şi cât de digitali vor fi peste câţiva ani”, a declarat Mario Coletti.
A doua zi – De la raft în online: Brandurile se aliniază pentru bătălia digitală
Produsele româneşti în retailul modern
Producătorii mici şi foarte mici au început deja să fie abordaţi de către marii retaileri. Numărul celor prezenţi în marile lanţuri este încă foarte mic şi abordarea este locală, însă paşi mari vor fi făcuţi în domeniu.
Billa România a lansat în acest an proiectul „Bun din România” care aduce producătorii români în lanţul de supermarketuri. Momentan, în programul Billa România se regăsesc legume şi fructe. “Ne vom extinde pe lactate şi pe produse din carne (mezeluri)”, a declarat Sorana Georgia, CEO Billa România.
Potrivit Soranei Georgia, Billa România lucrează în prezent cu 15 producători români, iar cantităţile livrate diferă foarte mult. Legat de probleme, CEO-ul Billa menţionează că problema mai veche a standardizării şi calibrării produselor continuă încă.
Şi Carrefour România lucrează cu peste 20 de producători mici şi foarte mici ( pe lângă mulţi alte companii româneşti de dimesiuni mari şi foarte mari cu care retailerul lucrează). Silviu Diaconu, directorul de achiziţii în departamentul de produse proaspete al Carrefour România, a menţionat că problemele colaborării cu producătorii mici şi foarte mici sunt aceleaşi peste tot pe piaţă. Carrefour România a ales să abordeze local (pentru un magazin specific) colaborarea cu producătorii mici. Legat de probleme, Silviu Diaconu mentioneza că producătorii mici şi foarte mici nu sunt familiarizaţi cu facturile, cu tot lanţul logistic pe care îl presupune un parteneriat cu un mare lanţ de retail. Colaborarea Carrefour cu micii producători s-a extins de la fructe şi legume şi la carne proaspătă şi mezeluri tradiţionale.
În Billa România circa 70% din totalul producătorilor prezenţi au producţie locală, iar compania spune că pentru anul viitor şi-a bugetat creştere pentru organizaţie tocmai ca urmare a proiectului Bun din România. “Acest proiect a demarat în primăvară, iniţial trebuia să se numească Mândru din România, dar a început campania electorală pentru europarlamentare”, spune Sorana Georgia, menţionând că nu s-a dorit nicio asociere cu politicul şi s-a renunţat la prima titulatura..
Ponderea producătorilor români este mare şi în cazul Carrefour România, iar Silviu Diaconu spune că în continuare vor fi paşi mari făcuţi în direcţia produselor româneşti din retail.
Consumatorii vor distracţie
„Consumatorii au nevoie de încredere, de distracţie, nu vor doar un produs excelent. Vor să fie implicaţi în povestea brandului. Acest lucru trebuie să-l facem şi în retail. Vremea discountului de 20% şi atât s-a cam dus”, apreciază Mihaela Bourceanu, client service director Geometry Global.
„Peste 50% din timpul liber al consumatorilor este petrecut conectat la internet. Peste 60% dintre consumatorii care vor să cumpere din magazinul fizic îşi fac temele online. Şi când ajung în magazin se uită din nou pe internet, caută informaţii, se uite după recenzii… Sunt permanent conectaţi în ambele zone”, a mai spus reprezentantul Geometry Global.
În opinia să, democratizarea brandurilor are loc că urmare a democratizării conumatorilor. „Şi-a depăşit zona de confort, unde stătea într-o bulă şi nu avea informaţii. Acum are foarte multe informaţii la îndemână şi foarte multe posibilităţi de a face alegeri. Drumul pe care-l ştiam cu toţii de la reclamă TV până la cumpărarea din magazin nu mai este unul liniar. Consumatorul face mulţi paşi până la achiziţie. Orice moment este unul de adevăr între consumator şi brand: un moment de receptivitate de adevăr. Trebuie să ne alegem cele mai relevante contexte de receptivitate şi să comunicăm”.
Digitalul (mediul online) devine treptat, dar sigur, unul dintre principalele medii în care vor fi direcţionate bugetele de marketing
Kandia Dulce şi Danone, doi dintre marii producători din piaţă FMCG, susţin la unison că bugetele alocate online-ului au crescut în ultimii ani. “ROM a început să comunice online în 2008 şi de atunci a devenit din ce în ce mai activ şi în prezent are campanii care se consumă doar în online. Este foarte dificil de izolat campaniile online. Am aplicat astfel de campanii în plină vară, când consumul este redus, iar efectul a fost foarte bun. (…)
Retailul pentru noi este mai important decât campaniile derulate la TV, asta deoarece bugetele pe care le alocăm sunt mai mari. Vine din specificul produselor. Ciocolata este un produs de impuls, este încărcată emoţional. Avem campanii pe online şi la TV, însă decizia de cumpărare clienţii o iau la raft. Important pentru noi este să fim vizibili şi prezenţi în magazine. (…) Am derulat campanii online chiar şi cu câteva mii de euro care au fost cu adevărat spectaculoase”, a declarat Gabriela Munteanu, director de marketing în cadrul Kandia Dulce.
La rândul sau, Anca Ignat, senior brand manager în cadrul Danone, susţine că în prezent este dificil de izolat partea de online în vânzări.
“Avem o comunitate în online care ne ajută să stabilim dacă un produs va avea sau nu succes în piaţă. Numim aceste campanii – campaniile 360 – care se desfăşoară de două ori pe an. În online am investit şi vom continua. La început de 2014 am dorit să aducem un plus, am adus o vedetă – pe Mihaela Rădulescu – pe lângă TV şi magazine – am adus o plus valoare în online. Descoperim, dar ne-am dorit să aducem online-ul mai aproape. Am creat o platforma în care utilizatorii puteau interacţiona cu brandul.
Momentan suntem în zona de încercări, exemplu fiind pasajul Unirii transformat timp de o luna într-o experienţă Danone (Activia). Pentru noi cea mai importantă este promovarea prin TV, urmată de retail. Pentru noi online-ul este în creştere. Este un focus în toată lumea Activia nu doar în România. Paginile de Facebook şi marea majoritatea paginilor sunt întreţinute de membrii echipei noastre, bugetul alocat în online pentru o campanie ridicându-se chiar şi la 15% din total”, a spus Anca Ignat.
A treia zi – Retailul în noul univers al expansiunii
„Costurile pentru implementarea unei platforme omnichannel nu reprezintă o problemă pentru companii, iar profitul poate apărea într-un timp scurt. Cu toate acestea, IMM-urile din România nu sunt încă pregătite pentru omnichannel”, a declarat Alexandru Jijian, omnichannel strategy director Evozon Systems
Potrivit lui Alexandru Jijian, clienţii omnichannel pot experimenta vânzări cu 38% mai mari, iar coşul de cumpărături creşte cu 18%. În plus, costurile operaţionale pot fi reduse cu până la 15%, mare parte din ele printr-o platformă de product management.
În următorii 5-10 ani însă, pentru a putea ţine pasul cu ceea ce se întâmplă la nivel mondial, companiile ar trebui să cunoască tehnologiile noi şi să le folosească.
Potrivit unui studiu EY, în România 4 din 10 cumpărători sunt deja consumatori digitali, faţă de 6 din 10 la nivel global. Pe de altă parte, în România din 10 consumatori digitali, doar 6 se informează online, dar cumpără din magazin, 3 cumpără online după ce s-au informat inclusiv din magazin.
„Anul acesta Carrefour Online a livrat 1.800 de tone de produse din care 100 de tone au fost produse proaspete”, a declarat Radu Butufei, managerul platformei de eCommerce, spunând în continuare că „Aproape la fiecare comandă avem si un produs fresh. Bonul mediu, de 4 ori mai mare în online. Eliminarea limitei minime de cumpărături pe Carrefour Online a avut mai mult un efect psihologic. Rata de retur pe Carrefour Online este zero, imaterială.
Cum utilizăm o tehnologie că să ne creştem business-ul? Daniel Nicolescu, CEO al PayU spune că răspunsul acestei întrebări este simplificarea. “Este important să simplificăm şi să nu forţăm comportamentul clientului când interacţionează cu noi”.
Pe lângă tehnologie, care trebuie să fie simplă şi adaptată comportamentului de consum, Nicolescu spune că este important ca business-urile să se gândească că motorul business-ului este clientul, nu site-ul sau partenerii. “Începem să ne construim o strategie în jurul clientului în funcţie de contextul lui: este acasă, la birou, pe stradă”, a mai spus managerul PayU.
Nicolescu a explicat că un mediu foarte interesant este tableta pentru că generează decizii de cumpărare care impactează o cumunitate (familie, prieteni). Tableta trece din mână în mână când iei decizii, spre exemplu pachetele de travel se vând bine pe tabletă, a spus PayU, adăugând că în aceste contexte diferite şi compania s-a adaptat tot timpul astfel încât să menţină clientul în zona de confort. În cazul plăţii de facturi unde există o durere şi nu o fericire, pentru a diminua durerea, PayU a implementat un wallclick şi doar printr-un click sau chiar automat îţi poţi plăti factura.
„Lipsa încrederii în comerţul online a fost în mare masură depăşită, tendinţă vizibilă în ultimii cinci ani”, a declarat Marius Ghenea, presedinte FIT Distribution, in cadrul retailArena – Innovation in Retail.
“Această etapă a fost în mare măsură depăşită şi se vede în proliferarea comerţului online pe categorii din ce în ce mai diverse de produse. În realitate, în ceea ce priveşte comerţul electronic suntem într-o paradigmă în care trebuie să oferim soluţii cât mai diverse clienţilor. Universul tranzacţiilor online se schimbă odată cu apariţia de coduri QR, a plăţii contactless”, a punctat Marius Ghenea.
Acesta a estimat că în următorii doi ani piaţa de comerţ electronic va atinge 1,8 miliarde de euro.
În fiecare dimineaţă puteți primi gratuit, direct pe adresa dvs de e-mail, cele mai proaspete ştiri din retailul alimentar şi din industria FMCG. Abonaţi-vă la newsletterul zilnic gratuit.
Pingback: Estimările retailerilor online şi a curierilor pentru Black Friday: vânzări duble faţă de anul trecut
Pingback: Sinteza săptămânii 3 - 7 noiembrie