Mazărea de grădină este cunoscută încă din anul 4800 î.Hr., potrivit arheologilor. Iată alte câteva lucruri inedite despre mazăre pe care este posibil să nu le fi ştiut:
● un bob obişnuit de mazăre cântăreşte între 0,1 şi 0,36 de grame;
● se crede că prima cultură de mazăre de grădină a fost recoltată în Delta Nilului între 4800 şi 4400 î.Hr. De asemenea, mazărea timpurie a mai fost datată în Egiptul de Sus între 3800 şi 3600 î.Hr., urme ale acesteia fiind descoperite în mormintele egiptene. Acest lucru a permis arheologilor să localizeze regiunea de origine a mazării în Orientul Apropiat, în ţări precum Turcia, Iordania şi Siria, majoritatea legumelor răspândindu-se apoi de aici;
● mazărea este verde doar atunci când este pregătită pentru a fi mâncată, deoarece a fost culeasă când încă era necoaptă. Un bob de mazăre coaptă este mai mult de culoare galbenă. Folosirea mazării verzi în alimentaţie a devenit la modă între anii 1600 şi 1700, dar a fost descrisă de către francezi drept o „nebunie”;
● frunzele mazării sunt considerate o delicatesă în China;
● se spune despre mazăre că uşurează durerile de ulcer, deoarece ajută la epuizarea acizilor din stomac;
● doar 5% din mazărea recoltată este vândută proaspătă. Majoritatea acesteia este fie congelată, fie conservată;
● masele plastice biodegradabile pot fi realizate prin utilizarea amidonului din bob de mazăre;
● o porţie de mazăre de 100 de calorii (trei sferturi de pahar) conţine mai multe proteine decât un ou întreg sau o lingură de unt de arahide;
● la mijlocul secolului 19, omul de ştiinţă austriac Gregor Mendel a analizat teaca boabelor de mazăre, conducând la crearea principiului geneticii mendeliene, constituind astfel bazele geneticii moderne.
Sura: The Telegraph
