Poziția exprimată de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin ministrul Florin Barbu, în cadrul reuniunii Consiliul Agrifish, readuce în discuție echilibrul de forțe din lanțul agroalimentar european. România susține o serie de modificări la nivelul Uniunii Europene privind practicile comerciale neloiale, cu obiectivul declarat de a proteja fermierii și de a corecta dezechilibrele dintre producători și marile lanțuri de distribuție. Concret, cele 4 măsuri propuse pot modifica Directiva 2019/633, privind practicile comerciale neloiale în cadrul lanțului de aprovizionare agricol și alimentar.
„Introducerea acestor măsuri este esențială pentru echilibrarea pieței și facilitarea accesului producătorilor și fermierilor noștri la rafturile marilor rețele comerciale”, a declarat Florin Barbu.
Deși direcția este una orientată către sprijinirea producătorilor, propunerile avansate pot avea implicații structurale semnificative asupra modelului de business al retailerilor alimentari.
- Limitarea produselor marcă proprie la 20% din volum
Prima măsură vizează limitarea ponderii produselor marcă proprie la maximum 20% din totalul volumului comercializat, la nivelul Uniunii Europene, pentru a da o șansă reală producătorilor autentici să își valorifice produsele.
Pentru marile rețele, marca proprie reprezintă un instrument strategic esențial: permite control asupra poziționării de preț, generează marje superioare față de brandurile consacrate și contribuie la fidelizarea consumatorilor.
O plafonare a acestui segment ar reduce flexibilitatea în construcția portofoliului și ar putea afecta profitabilitatea anumitor categorii de produse. Într-un context marcat de presiune asupra puterii de cumpărare, produsele private label au devenit un pilon important în menținerea volumelor și a competitivității.
Formatul de discount, între eficiență operațională și constrângeri de reglementare
Un impact semnificativ ar putea fi resimțit în special de formatul de discount, al cărui model de business este construit în jurul unei ponderi foarte ridicate a mărcii proprii. Pentru jucători precum Lidl sau Penny, private label nu reprezintă doar o componentă a ofertei, ci fundamentul strategiei comerciale și al poziționării de preț.
O eventuală plafonare a acestui segment ar afecta direct structura sortimentației, eficiența logistică și mecanismele de negociere bazate pe volume mari și contracte centralizate. Introducerea unui număr mai mare de branduri consacrate ar genera costuri suplimentare și ar crește complexitatea operațională, diminuând avantajul competitiv bazat pe simplitate și rotație rapidă.
În plus, marjele reduse caracteristice formatului de discount lasă un spațiu limitat de absorbție a unor constrângeri suplimentare privind adaosurile sau mecanismele promoționale. Identitatea de brand a acestor rețele este strâns legată de propriile mărci, iar restrângerea acestora ar putea conduce la diluarea diferențierii față de supermarketurile tradiționale.
Într-un context economic marcat de sensibilitate crescută la preț, limitarea mărcii proprii ar putea afecta inclusiv percepția consumatorilor asupra accesibilității. Din această perspectivă, segmentul de discount ar putea fi printre cele mai expuse la efectele structurale ale unor astfel de reglementări, fiind necesară o recalibrare amplă a modelului operațional în cazul adoptării lor la nivel european.
2. Uniformizarea adaosului comercial pentru produse similare
A doua direcție propusă privește uniformizarea adaosului comercial pentru produse similare, pentru a elimina practica neloială a unui adaos comercial care variază între 20% și 150% pentru aceeași categorie de produse.
Retailul modern funcționează pe baza unei politici dinamice de preț, cu marje diferențiate în funcție de categorie, rol strategic și poziționare în coșul de consum. Produsele cu marje reduse pot fi utilizate pentru generarea de trafic, în timp ce alte categorii susțin profitabilitatea globală. Impunerea unui adaos uniform ar limita această flexibilitate și ar reduce capacitatea retailerilor de a reacționa rapid la presiunile concurențiale sau la evoluțiile cererii.
3. Eliminarea refacturării rabaturilor și remizelor
O altă propunere se referă la eliminarea sau restricționarea refacturării rabaturilor și remizelor, inclusiv a discounturilor retroactive, pentru a stopa practica de refacturare de aproape 25% din valoarea produselor, de care unele magazine abuzează.
În practica comercială curentă, aceste mecanisme fac parte din arhitectura contractuală dintre retaileri și furnizori, incluzând rabaturi de volum, bonusuri de performanță sau contribuții la campanii promoționale. Limitarea acestor instrumente ar putea conduce la creșterea costului net de achiziție și ar reduce spațiul de negociere comercială. Totodată, ar putea avea impact asupra fluxurilor financiare și asupra modului în care sunt structurate acordurile anuale cu furnizorii.
4. Reglementarea discounturilor și limitarea vânzărilor sub cost
În fine, reglementarea strictă a discounturilor și limitarea vânzărilor sub costul de producție reprezintă o altă zonă sensibilă pentru retaileri. Reglementarea clară a condițiilor de aplicare a discount-ului s-ar impune, pentru că în practică, de multe ori, discount-ul duce la vânzarea sub costul de producție al produselor.
Promoțiile constituie unul dintre principalele instrumente de atragere a traficului și de stimulare a consumului în retailul modern. Într-o piață caracterizată de competiție intensă și consumatori orientați către preț, restrângerea libertății promoționale poate afecta dinamica vânzărilor și capacitatea de diferențiere între rețele. În același timp, o astfel de reglementare ar modifica modul în care sunt gestionate stocurile și campaniile sezoniere.
În ansamblu, cele patru direcții susținute de România la nivel european urmăresc reechilibrarea relației dintre producători și retaileri în lanțul agroalimentar. Pentru sectorul de retail alimentar, însă, aceste inițiative pot însemna presiuni suplimentare asupra marjelor, reducerea flexibilității comerciale și necesitatea unei recalibrări a strategiilor de pricing și portofoliu.
Rămâne de văzut în ce formă vor fi adoptate eventualele modificări la nivel european și cum vor fi transpuse ulterior în legislația națională. Cert este că, dacă vor deveni aplicabile, ele vor influența semnificativ modul de funcționare al pieței de retail & FMCG și relația contractuală dintre retaileri și furnizori.
Întregul conținut al site-ului www.retail-FMCG.ro este proprietatea S.C. Retail FMCG Media S.R.L. și este protejat de legea dreptului de autor, neputând fi preluat, copiat parțial sau integral sau folosit pentru crearea de articole derivate, fără acordul expres scris în prealabil al proprietarului. Folosirea în alt scop decât cel personal sau non-comercial este strict interzisă.
Fii primul care află cele mai proaspete ştiri din #retail-ul alimentar, industria #FMCG, #eCommerce, #FoodService și #servicii dedicate retailului, știri pe care le vei putea primi gratuit, direct pe adresa ta de e-mail,
Abonează-te gratuit la newsletter
Publicația retail-FMCG.ro reprezintă platforma ideală pentru a vă promova produsele sau serviciile. Mai multe detalii, AICI.
retail-FMCG.ro a lansat platforma online B2B Meetings, locul de întâlnire al cererii cu oferta de echipamente, tehnologii și servicii pentru retail. B2B Meetings conectează companiile de retail cu potențialii furnizori de servicii pentru retail
Înregistrare
