Bogdan Chirițoiu: „Vom încerca să demarăm direct proiectul Monitorul Prețurilor și vom elimina faza pilot”

La mijlocul lunii noiembrie a anului trecut, Asociaţia pentru Protecţia Consumatorilor din România (APC România) cu sprijinul Guvernului (prin Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor – ANPC) şi al Consiliului Concurenţei anunţau lansarea proiectul pilot „Monitorul preţurilor bunurilor de consum”, proiect pilot ce urma a se implementa în perioada 1 Martie – 31 decembrie 2015.

food basketLa sfârşitul lunii ianuarie 2015, Asociaţia Marilor Reţele Comerciale din România (AMRCR) contesta utilitatea introducerii platformei online „Monitorul Preţurilor”şi anunţa că nu va susţine proiectul, motivând nepotrivirea cu piaţa grecescă, luată ca model pentru implementare şi faptul că dinamica pieţei poate duce la modificări dese de preţuri.

Credit foto: Shutterstock

Ce este Monitorul Preţurilor?

Monitorul Preţurilor, bazat pe o platformă online, este un instrument pentru luarea deciziilor (atât pentru cetăţeni cât şi pentru autorităţi), furnizând: informarea consumatorilor asupra preţurilor produselor şi serviciilor de bază, funcţie de supermarket şi zona geografică; furnizarea unui mecanism de expediere a plângerilor şi reclamaţiilor referitoare la acestea; rapoarte statistice pentru uzul instituţiilor specifice: Ministere, ANPC, Consiliul Concurenţei, INS, etc.

Beneficiile Monitorului Preturilor:

Pentru consumatori: cel mai ieftin coş zilnic/săptămânal/lunar de cumpărături; tendinţa de aliniere a preţurilor în jos, prin presiunea creată de transparenţă şi sub efectul comparativitatii; selectarea celui mai convenabil punct de vânzare din punct de vedere al preţului şi al localizării. În consecinţă: economie de bani şi timp. Pentru instituţii: rapoarte statistice privind evoluţia preţurilor şi identificarea practicilor anticoncurenţiale.

Actualizarea preţurilor se va face în funcţie de natura produsului: zilnic, săptămânal, lunar sau la modificarea preţurilor, aceste date publicându-se, în primă fază doar pe pagina de internet, apoi şi într-un Infokiosk, iar ulterior şi cu ajutorul unei aplicaţii mobile. Se vor monitoriza un număr de 5.000 de produse, în 1.400 de puncte de vânzare.

Pentru a avea o imagine reală a fazei în care se află proiectul Monitorul Preţurilor, am stat de vorbă cu Preşedintele Consiliului Concurenţei, Dl. Bogdan Chiriţoiu care ne-a răspuns la câteva întrebări:

Retail-FMCG.ro: După cum aţi anunţat, proiectul pilot al Monitorului Preţurilor era programat pentru a fi implementat începănd cu 1 martie 2015. În ce stadiu se află acum proiectul şi când preconizaţi că va fi startul acestuia?

Bogdan Chiritoiu 2Bogdan Chiriţoiu: Referitor la proiectul pilot, dacă şi când va implementat nu depinde de noi. Aşa cum probabil aţi văzut, Asociaţia Retailer-ilor nu este de accord cu acest proiect. Încercăm să strângem la o masă toţi actorii implicaţi şi să găsim varianta care să fie acceptata de toată lumea.

Vom încerca să demarăm direct proiectul şi probabil vom elimina faza pilot.

Ce urmează?

Urmează sa se întâmple două lucruri: 1. Vom încerca să avem o discutie cu retailerii, one by one şi să le ascultăm punctele de vedere. Este foarte importantă experienţa comercială a retailerilor, ei ştiu foarte bine cum se segmentează consumatorul. 2. Să vedem care este exact rolul guvernului în acest proiect, chiar dacă acesta se va rezuma doar la susţinerea startului/implementării proiectului, iar ulterior va fi transferat către sectorul privat sau către ANPC (mă tot gândesc la varianta asta).

Pe de altă parte, vreau să vedem exact care vor fi regulile etice, să nu fim arătaţi cu degetul că vom face publicitate unui retailer sau altul, iar în plus trebuie să dăm o garantie că informaţiile sunt corecte.

Aţi putea, vă rog, să detaliaţi puţin procedura de afişare a preţurilor în Monitorul Preţurilor?

Sistemul va afişa online zilnic produsele selectate în timpul perioadei de analiză. De asemenea, va urmări schimbările de preţuri chiar în timpul unei zile. Experienţa ne arată că sunt produse care îşi schimbă preţul zilnic, dar şi altele al căror preţ rămâne neschimbat luni şi chiar ani.

Cine va colecta datele din magazine şi cum se va realiza acest lucru? Există o echipa dedicată care lucrează/va lucra în cadrul acestui proiect?

Pentru magazinele aparţinând lanţurilor internaţionale sau locale, datele vor fi colectate automat, în sensul în care software-ul folosit de fiecare lanţ va trimite automat orice schimbare de preţ pentru produsele alese, indiferent dacă vorbim de produse individuale sau oferite la pachet promoţional. Cu tehnologia curentă orice aplicaţie ERP poate transmite cu uşurinţă acest tip de informaţie electronic. Costul pentru retaileri în legatură cu crearea unui astfel de raport este practic zero.

În monitorizare veţi lua în calcul doar mărcile naţionale sau şi brandurile private? Veţi compara aceleaşi produse de la acelaşi producător? Veţi acoperi mai mulţi producători, prin rotaţie?

Produsele vor fi selectate în faza de analiză. Probabil se va constitui un “coş” de alimente. Un supermarket/hypermarket poate avea, în mod normal, între 25.000-45.000 coduri diferite. Din acestea, mai puţin de 20% sunt produse pe care o familie le cumpără cu regularitate, pe o baza zilnică/săptămânală/lunară. Aici sunt incluse atât produse internaţionale, cât şi locale. Comparaţia se va face între produsele aceluiaşi producător la diferite puncte de vânzare şi, în acelaşi timp, între produse similare de la producători diferiţi de la acelaşi punct de vânzare sau de la puncte de vânzare diferite.

Sistemul va avea flexibilitatea mărească an de an numărul de produse şi de puncte de vânzare. De asemenea, potenţial poate acoperi, pe lângă produsele din supermarket, şi alte genuri de produse, precum cele farmaceutice sau petroliere.

O altă latură a contestării acestui proiect o reprezintă lipsa consultării cu „consumatorul”. Cum comentaţi?

Încă de la începutul acestui proiect, mari organizaţii ale consumatorilor au participat la discuţii şi, în urmă unei decizii strategice, vor continua să participe în fazele de evaluare, analiză şi implementare a proiectului. În timpul operării aceste organizaţii vor putea participa cu voluntari care vor verifica preţurile şi vor colecta eşantioane din acestea.

Contestarea acestui proiect de către retaileri a venit la scurt timp după ce Consiliul Concurenţei a sancţionat 25 de companii de pe piaţă comercializării produselor alimentare (4 retaileri şi 21 de furnizori ai acestora). Credeţi că are vreo legătură?

Aceasta este o întrebare la care trebuie să răspundă retailerii. Consiliul Concurenţei îşi exercită atribuţiile cu o singură ţintă – protecţia consumatorilor români.

În informaţiile pe care le-aţi dat publicităţii, menţionaţi un exemplu de pe piaţa din Grecia. Puteţi să ne daţi mai multe amănunte despre acesta? Pe lângă exemplul Greciei mai cunoaşteţi alte exemple de instrumente guvernamentale de comparaţie a preţurilor?

Grecia este o ţară europeană care a construit un instrument similar sub egida Ministerului Comerţului, a Consiliului Concurenţei şi a Agenţiei de Protecţie a Consumatorului. Instrumente care ajută la urmărirea evoluţiei preţurilor şi ating alte probleme legate de Consiliul Concurenţei sunt contruite în Anglia şi Germania.

În Grecia a pornit ca o unealtă pentru urmărirea evoluţiei preţurilor (similar cu modelul german), dar ulterior s-a permis accesul cetăţenilor care astfel l-au putut folosi în luarea deciziilor cotidiene de a cumpără anumite produse.

Exemplul Greciei este contestat pentru că piaţa de retail din România este diferită faţă de cea a Greciei. Cu alte cuvinte, la noi piaţa retailului modern este dominată de către reţelele internaţionale de magazine, iar în Grecia este exact invers. Puteţi să comentaţi, vă rog, alegerea făcută?

Piaţa din Grecia, ca cea din restul Europei, are ca principală caracteristică prezenţa lanţurilor de retaileri internaţionali (Carrefour/Marinopoulos, Metro, Lidl, A&B) şi locale (Thanopoulos, Sklavenitis etc). Diferenţa faţă de piaţa românească este existenţa unor lanţuri locale foarte puternice, care însă acţionează şi operează ca cele internaţionale. Astfel, nu există o diferenţa reală între cele două pieţe.

 

Ce se întâmplă pe alte pieţe din Europa? 

Revenind la alte modele de instrumente de comparaţie a preţurilor din Europa, revista retail-FMCG.ro a efectuat un research în rândul unor publicaţii similare din Europa şi a altor specialişti pe zona de retail de unde am aflat am aflat că nu există un asemenea instrument susţinut guvernamental (de stat), în toată Europa (exeptand exemplul dat – Grecia), ci doar tool-uri similare ale unor publicaţii, sau a altor companii particulare sau propriile măsurători ale retailerilor.

Polonia:

În Polonia există înca din septembrie 2009 platforma de monitorizare a preţurilor www.dlahandlu.pl, o iniţiativă privată a unei reviste online. „La început, am cerut preţurile direct de la principalii retaileri care operează în Polonia: Auchan, Lidl, Carrefour, Tesco, Biedronka și alţii dar nimeni nu ne-a răspuns. Apoi, am început să facem investiţii în propria cercetare prin care oamenii noştri mergeau și colectau preţurile direct de la rafturile magazinelor,” a declarat pentru retail-FMCG.ro Edyta Kochlewska, editor şef www.dlahandlu.pl.

„Timp de doi ani, retailerii au primit datele cercetării noastre așa că au început să scadă prețurile, în special datorită sondajul nostru (un week-end pe lună). De exemplu, Lidl a scăzut preţurile cu 10% la toate produsele din toate magazinele din Polonia. Așa că am avut o influență reală asupra scăderii prețurilor, în Polonia.

La mijlocul lui 2013 am decis sa facem sondaje suplimentare fără a mai oferi informații retailerilor, perioadă în care prețurile lor au fost mai mari. Noi publicăm toate datele și analizele pe site-ul nostru.

De la începutul lui 2014, colectăm date numai prin surprindere și cred că aceasta este cea mai bună cale. Cred că acest lucru este un instrument foarte bun pentru producători care pot verifica prețurile produselor lor din magazine, pentru retaileri care pot vedea ce fac competitorii lor dar în special pentru consumatori care într-adevăr pot compara prețurile nu numai prin lozinci promotionale gen „noi suntem cei mai ieftini”, ci prin intermediul unei informații raționale.

Retailerii nu au fost niciodată fericiţi în legatură cu proiectului nostru, dar ne respectă munca şi rezultatele,” a concluzionat Edyta Kochlewska.

Germania:

„Nu cunosc niciun monitor al prețurilor cu suport guvernamental în Germania, cu excepția celui care monitorizează prețurile carburanţilor. Altfel, există doar recenzii ale prețurilor pentru anumite produse agricole. Un serviciu care mi se pare util este www.preiszeiger.de, dar aceasta este o companie privată care calculează prețurile pentru retaileri și furnizori, la cerere, contra cost,” ne-a declarat Mike Dawson, redactor Lebensmittel Zeitung, Germania.

Belgia:

„Astfel de comparații de prețuri sunt realizate în Belgia de mai mulți ani. Organizația belgiană a Consumatorilor www.test-achats.be efectuează comparații de prețuri anuale pe baza unui anumit „coș de cumpărături”. Rezultatele sunt publicate în mass-media și intră în atenția publicului,” ne-a declarat Pauline Neerman, Editor in Chief, www.RetailDetail.be.

„Este greu de spus dacă acest lucru a dus, de fapt, la scăderea prețurilor, deoarece corelația exactă ar fi greu de dovedit, dar eu pot confirma că aceste comparații au un impact puternic de marketing: fiecare companie de retail reacționează de obicei în presă cu privire la motivul pentru care sunt sau nu sunt cele mai ieftine, și au tendința de a-şi apăra public stabilirea acelor prețuri. Este clar că această publicație este un factor important în construirea imaginii retailerilor.

Cu toate acestea, este extrem de importantă selecția foarte atentă a produselor care fac obiectul comparaţiei de preţ. În Belgia, această selecție este arhi dezbătută de către retaileri. Trebuie să se ia în considerare diferențele de ambalaje care ar putea apărea, apariția de etichete private, precum și segmentarea etichetelor private, care poate diferi de la retailer la retailer,” a încheiat Pauline Neerman.

Marea Britanie:

„Există câteva companii private care fac aceasta comparaţie de preţuri. Dar nimic la un nivel guvernamental. Există Mysupermarket.com, WGSN instock sau Profitero. Bănuiesc că niciunul dintre aceştia nu a determinat scaderea prețurile pe cont propriu, dar au constituit, cu siguranță, o parte din motivul deflației. De asemenea, retailerii alimentari rulează o mulțime de programe proprii de comparare a preţurilor împotriva competitorilor,” ne-a declarat Chris Brook-Carter, Editor in ChieF la www.retailweek.com.

Alte pieţe din Europa:

„Site-uri de comparaţii ale prețurior sunt foarte frecvente în Europa, operate de retaileri sau de alte companii private. Astfel de instrumente duc, cu siguranţă, la o concurență de preț mai puternică și la scăderea prețurilor. Este un instrument de marketing foarte puternic. De obicei, sunt luate prețurile de pe site-uri retailerilor online sau colectate în magazine,” ne-a declarat Milos Riba, Senior Retail Analyst International
IGD.

„Nu am auzit despre un astfel de instrument sprijinit de către guvern, nicăieri în Europa. Cu toate acestea, în Orientul Mijlociu, Emiratele Arabe Unite și Qatar, există astfel de instrumente operate de către guvern. În Europa, fiecare țară are un site de comparație a prețurilor, de obicei, operat de o companie independentă. Ca exemplu, retailerul Leclerc, din Franța, are propriul site de comparare a prețurilor,” a mai spus Milos Riba.

Asadar, exceptănd exemplul Greciei, care a implementat un astfel de instrument de monitorizare al preţurilor, în iulie 2009, cu o valoare iniţială a proiectului de 1.800.000 de euro, la 1.000 puncte de vânzare, pentru 1.500 produse, în Europa, nu există alte modele care au avut sprijin guvernamental, ci doar initiative private. O altă concluzie importantă este faptul că un Monitor al Preţurilor este un puternic instrument de marketing, iar influenţa sa poate duce la scăderea preţurilor de la raft la o valoare, cel puţin, corectă.

 În fiecare dimineaţă puteți primi gratuit, direct pe adresa dvs de e-mail, cele mai proaspete ştiri din retailul alimentar şi din industria FMCG. Abonaţi-vă la newsletterul zilnic gratuit.

Ți-a plăcut acest articol? Recomandă-l și altora:
Vrei să primeşti noutăţile din Retail & FMCG în fiecare dimineaţă pe email?
Alătură-te celor 6,822 cititori fideli!

Te afli aici: Prima pagină: » Analize » Bogdan Chirițoiu: „Vom încerca să demarăm direct proiectul Monitorul Prețurilor și vom elimina faza pilot”

Spune-ți părerea

  1. […] la mine, pe retail-fmcg.ro, interviu realizat de Claudiu Ciobanu cu Bogdan Chirițoiu (foto), președintele Consiliului […]

    Răspunde
  2. […] de la raft. Unul dintre instrumentele pe care le-am putea folosi pentru monitorizarea pieţei este Monitorul preţurilor. Cred că e o ocazie bună să dinamizăm acest proces, dar există un blocaj pentru că nu avem un […]

    Răspunde
  3. […] iar pentru intensificarea concurenței în piață va implementa în cursul acestui an „Monitorul prețurilor„, potrivit raportului prezentat miercuri în Guvern de Ministerul Agriculturii și […]

    Răspunde

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: